PRODUSELE TRADITIONALE SI ECOLOGICE, O EVENTUALA SOLUTIE SI IN AVICULTURA ROMANEASCA

* Leonard Stafie, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din Judetul Iasi: “In general (in 2011) au avut de castigat cei care au vandut produse de nisa, cum ar fi carne de pasare in sistem traditional, crescut in libertate sau ecologic, sau oua obtinute in sistem 1 (crestere libere) sau sistem 0 (crestere organica)”

PASARI. Avicultura romaneasca a fost, in ultimele luni, in atentia opiniei publice. Situatia a fost determinata de atentionarile emise de Comisia Europeana cu privire la interzicea bateriilor neimbunatatite pentru gainile ouatoare. Leonard Stafie, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din Judetul Iasi a precizat pentru piataagricola.eu ca directiva UE, veche din 1999, nu afecteaza fermierii mici si mijlocii. In ce priveste evolutiile din sector, in opinia specialistului iesean, o solutie de imbunatatire ar putea veni din partea fermelor mici si mijlocii cu produse avicole, cat mai aproape de traditional si de organic.

“Cresterea si exploatarea gainilor ouatoare in baterii (acel sistem de notare cu cifra 3 a tipului sistemului de crestere) este practicat la scara mare de marii fermieri. Acest sistem de crestere, datorita investitiilor mari in echipamente, nu se preteaza pentru fermierii mici si mijlocii. Conform declaratiilor oficiale ale ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentara), mai existau doar doua ferme care mai functionau cu aceasta tehnologie, dar aceste ferme nu livreaza oua catre populatie, asadar aceasta decizie este aplicata”, a precizat Leonard Stafie.

Chiar daca decizia UE nu afecteaza micii creascatori, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din Iasi este de parere ca investitia in tehnologie este binevenita, iar costurile cuprinse in 1,5 si 2,5 euro pe cap de pui se amortizeaza repede: “in sectorul avicol se pot informatiza toti factorii de productie. Prin achizitia de noi tehnologii se reduc costurile cu personalul, cresti productivitatea muncii si nu in ultimul rand controlezi factorii de microclimat, factori care iti garanteaza intr-o buna masura productii mari, cat si reducerea consumurilor energetice si cu furajul. Trebuie specificat ca tehnologia (echipamentele) nu o schimbi in fiecare an, ci o data la 10 ani sau mai mult, depinde de durata de viata a echipamentului. Oricum raportat la pui de carne, investitia pe cap de pui variaza intre 1,5 si 2,5 euro. Investitie care se amortizeaza destul de repede datorita specificului acestui sector, adica un rulaj mare in unitate de timp si pe unitate de suprafata construita”.

In ce priveste criza economica, in opinia specialistului, sectorul avicol a fost mai putin afectat de criza economica, cat de alti factori care tin de management si organizare. “Sectorul cresterii pasarilor a fost afectat mai putin de criza mondiala ci mai mult de o serie de factori care nu tin de criza. De exemplu:

- Lipsa subventiei (subventia actuala, acordata pentru bunastare nu este semnificativa)

- Importul de oua nemarcate (mai bine spus evaziunea fiscala)

- Vanzarea in targuri si piete de produse avicole care nu sunt controlate sanitar veterinar

- Preturi ridicate la energie si furaje

- Preturi de achizitie a furajului la nivel european si vanzarea produselor obtinute la un pret derizoriu. Spre exemplificare anul trecut oul a fost vandut la poarta fermei cu un pret de 0,2 lei/ou in comparative cu producatorii europeni care au vandut oul la poarta fermei cu aproximativ 0,3 lei/ou sau au vandut oul la acelasi pret ca in Romania dar au beneficiat de subventii care au compesat diferenta de pret”, a punctat Leonard Stafie.

Chiar daca anul 2011 a fost unul destul de slab pentru avicultura romaneasca, reprezentantul crescatorilor de pasari din Iasi spera ca 2012 va fi mai bun. “Pentru sectorul oua, 2011 a fost un an destul de prost, aceasta situatie se reflecta si in scaderea numarului de gaini ouatoare la nivel national. Pentru sectorul carne, crescatorii abia au reusit sa se mentina pe linia de plutire. In general au avut de castigat cei care au vandut produse de nisa, cum ar fi carne de pasare in sistem traditional, crescut in libertate sau ecologic, sau oua obtinute in sistem 1 (crestere libere) sau sistem 0 (crestere organica). Dar aceste afaceri se adreseaza in primul rand avicultorilor mici si mijlociilor. Acest lucru se datoreaza faptului ca pentru aceste sisteme de crestere ai nevoie de suprafete destul de mari de teren pentru a putea indeplini cerintele de crestere libera”, a precizat Leonard Stafie.

In 2012, schimbarea ar putea sa vina din aparitia unui numar mai mare de ferme traditionale si organice. “Noi speram ca 2012 sa fie un an favorabil si suntem destul de optimisti. Pentru cei care au gaini ouatoare, deja este putin mai bine deoarece pretul la poarta fermei a ajuns deja la 0,5 lei pe ou. Totul depinde si de resursa furajera, la ce preturi se vor obtine furajele deoarece in avicultura 80% din pretul de cost al produsului este dat in primul rand de pretul de achizitie al furajului. Cred ca vor apare mai multe ferme mici si mijlocii cu produse avicole, cat mai aproape de traditional si de organic”, a subliniat presedintele asociatiei iesene.

Sursa

Piata Agricola

Felicitari pentru Taxi Parma

Parma Taxi IASI
Buna ziua,
aseara cumnata mea a uitat un  laptop intr-o masina de la Parma. Culmea ghinionului ca nu facuse comanda telefonica si nu stiam nici cu ce masina a mers. Am fost la dispecer, (unde am gasit o doamna f f f amabila) si am rugat sa fac un apel prin statie daca nu a gasit cineva laptop-ul. Am plecat de acolo cu impresia ca oricum nu mai avem nici o sansa de a recupera bunul. Dar astazi dimineata cumnata mea a fost sunata si a fost anuntata ca un taximetrist a gasit laptop-ul si in 10 minute il va aduce la serviciu.Deci trebuie sa recunosc si sa multumesc pe aceasta cale conducerii Parma dar si colegului cu indicativul 49 (indicativ care l-am aflat ulterior)pentru gestul facut. Asadar cumnata a intrat in posesia bunului pierdut iar conducerea de la Parma si colaboratorii lor au dat dovada de mult profesionalism (si mai ales soferul de pe masina cu indicativ 49). Va multumesc si felicitari
dr ing Leonard Constantin STAFIE

ABONAMENTE Revista FERMA si revista RECOLTE BOGATE - 2012

Revista Ferma abonament

Planul Districtului Bucovina in 72 de sectiuni

Planul Districtului Bucovina în 72 de secţiuni
Vineri, 10 februarie 2012, ora 11, la Muzeul de Istorie , va avea loc un dublu eveniment cultural - o lansare şi o expoziţie cu materiale originale din mapa bilingvă (germană/română) intitulată „Planul Districtului Bucovina în 72 secţiuni, întocmit după ridicări geometrice în anii 1773, 1774 şi 1775 de Departamentul Cezaro-Crăiesc al Statului Major General”. Lucrarea, care a apărut la sfârşitul anului trecut în seria „Restituiri” a Editurii „Karl A. Romstorfer” a Muzeului Bucovinei, este realizată de Ioan Iosep, Constantin-Emil Ursu şi Simona Palagheanu şi un colectiv de referenţi alcătuit din academicianul Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Alexandru Ungureanu, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, prof. univ. dr. Adrian Grozavu şi cercetătorul ştiinţific dr. Mihai Ştefan Ceauşu. Planul este o „radiografie” cartografică (cu hărţi reproduse la scara numerică 1:28.800) a peisajului Bucovinei de la începutul epocii moderne. Lucrarea are o foaie de titlu realizată în manieră medievală. Planul (harta schematică a Bucovinei cu indicarea provinciilor vecine - Galiţia, Maramureşul, Transilvania şi Moldova) face parte din categoria hărţilor iosefine (reprezentări cartografice austriece din timpul lui Iosif I şi reproduce planşa policromă, executată manual cu 230 de ani în urmă, hartă care, la vremea aceea, avea o utilitate practică - administrativă, economică, militară şi demografică. Mapa este deja la vânzare, la standul amenajat la parterul Muzeului de Istorie din Suceava, la preţul de 150 de lei.
Sursa : Muzeul BucovineiMuzeul Bucovinei - mai multe detalii aici

Buna ziua am intrat si eu astazi in posesia "Planului Districtului Bucovina în 72 de sectiuni" Am ramas impresionat de aceasta lucrare realizata in anii 1700, de maiestria militarilor topometristi care au realizat aceste harti.Vreau sa ii felicit pe autori si pe dumneavoastra, pentru ca ati facut posibil publicarea acestei lucrari de arta in secolul vitezei, cand hartia este oarecum abandonata in favoarea mijloacelor electronice. Cred ca aceasta lucrare, nu ar trebui sa lipseasca din nici o biblioteca si sa fie un exemplu pentru actualii si viitorii topometristi. Felicitari si pentru cat mai multe evenimente de acest fel.
Cu respect, -- dr ing Leonard Constantin Stafie
Asociatia Profesionala a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din judetul IASI

Revista Ferma la IndAgra Farm

Sursa
Revista FERMA

Expozitii agricole in anul 2012

sursaREVISTA FERMA

Isteria oului stresat

De circa patru ani încoace, la televizor apar tot felul de “specialişti” care ne explică cum stă treaba cu oul stresat. Anul acesta au venit cu o altă găselniţă şi, vezi dragă doamne, se face mare tam-tam că de la 1 ianuarie a.c., avicultorii nu mai au voie să crească găini ouătoare în baterii

Dar scumpii noştri “specialişti” au uitat să specifice două lucruri: că este vorba de baterii neîmbunătăţite (şi apropos, englezescul “cage” nu se traduce mot a mot “cuşti”, ci “baterii“) şi în al doilea rând, discutăm de o directivă europeană din anul 1999, Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 pentru stabilirea standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare.

Deci: cine avea de gând să se alinieze noilor norme tehnice avea timp să o facă. Românul nostru, în schimb, fie s-a lăsat pe ultima sută de metri, fie n-a ştiut, fie a considerat că “va merge şi aşa”.

Totuşi nu este de speriat, deoarece din totalul de 29 de exploataţii luate în vizor de ANSVSA doar două riscă să fie închise pentru nerespectarea acestei directive (conform declaraţiilor oficiale). În plus, nu suntem singura ţară în această situaţie, deoarece mai sunt ţări avertizate de către oficialii europeni cu privire la nerespectarea acestor norme: Ungaria, Italia, Letonia, Spania, Grecia, Belgia, Bulgaria, Cipru, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Ţările de Jos.

De unde vine “stresul”

Pentru a clarifica odată pentru totdeauna situaţia, trebuie specificat că aceste norme tehnice au apărut la presiunea societăţii civile cu privire la condiţiile de creştere, şi nu în urma unui studiu ştiinţific care să vină şi să spună că “Uite, domnule, am studiat pe un efectiv x în sistem de creştere în baterie şi am ajuns la concluzia că oul produs este dăunător consumului uman”. Nici pe departe aşa ceva. Subliniez faptul că au fost şi fermieri care au exagerat şi au suprapopulat bateriile. Aşadar, din cauza unora au avut de tras majoritatea. Dar acest lucru se poate întâmpla cu orice sistem de creştere.

Sistemul de creştere în baterie a fost prezentat pentru prima oară în anul 1931, în SUA, în volumul “Battery Brooding“ (Creşterea în baterie), unde sunt expuse patru avantaje ale acestuia, comparând două efective de păsări: unul crescut la sol şi altul crescut în baterie.

În România, acest sistem a început să fie utilizat la scară largă începând cu anii 1964. Marile puteri economice, Japonia, SUA, Anglia, Canada utilizau aceste sisteme deja de peste 20 de ani. Din anii 1964 până în anii 1990 toate ouăle de consum erau produse în aceste baterii, care acum sunt atât de blamate.

Eu mă întreb: oare părinţii noştri au consumat ouă stresate? Oare din acest motiv suntem noi stresaţi acum?

Reglementări europene

Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 formulează standardele minime privind protecţia: pe de o parte a Găinilor ouătoare crescute în baterii (neîmbunătăţite şi îmbunătăţite), pe de altă parte a Găinilor ouătoare crescute la sol pe aşternut permanent cu acces liber în padoc şi în sisteme ecologice.

Reglementările europene se aplică oricărui producător de ouă, indiferent dacă ouăle sunt sau nu comercializate folosind un cod de identificare al metodei de producţie.

Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu condiţia respectării anumitor reguli, ouăle pot fi marcate astfel:

• numărul 3 pentru “ouă provenite de la găini crescute în baterii”: la comercializarea ouălor nu se face distincţie între bateriile îmbunătăţite şi cele convenţionale. 

• numărul 2 pentru “ouă provenite de la găini crescute la sol”: creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri. 

• numărul 1 pentru “ouă provenite de la găini crescute în sistem extensiv (free range eggs)”: creştere pe aşternut permanent, cu acces liber în padoc 

• numărul 0 pentru găini ouătore crescute în sisteme ecologice (ferme ecologice).

Date tehnice, prevăzute de normele legislative

• Găini ouătoare crescute în baterii neîmbunătăţite

Directiva Consiliului 1999/74/CE - transpusă în legislaţia românească prin Ordinul ANSVSA nr. 73 din 15 august 2005 - stipulează următoarele: “De la 1 ianuarie 2003, înfiinţarea de noi unităţi cu baterii neîmbunătăţite este ilegală.

Mai mult, de la 1 ianuarie 2012, utilizarea bateriilor neîmbunătăţite deja existente pentru producţia de ouă este ilegală”. În acelaşi timp, este important să subliniem că de la 1 ianuarie 2003 chiar şi bateriile neîmbunătăţite existente ar trebui să răspundă următoarelor cerinţe:

- Să asigure cel puţin 550 cm2 spaţiu per cap de găină ouătoare;

- Să asigure cel puţin 10 cm front de furajare pe cap de găină ouătoare;

- Să existe cel puţin două adăpători prin picurare sau cu pahar colector în fiecare cuşcă;

- Să aibă cel puţin 40 cm înălţime a cuştii la peste 65% din suprafaţa acesteia şi nu mai puţin de 35 cm în orice punct.

- La pardoseli cu suprafaţa înclinată, panta nu trebuie să depăşească 14% şi bateriile trebuie prevăzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor.

• Găini ouătoare crescute în baterii îmbunătăţite

De la 1 ianuarie 2012, creşterea găinilor ouătoare în baterii se poate face numai în sisteme de baterii îmbunătăţite.

Bateriile îmbunătăţite trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

- Să asigure cel puţin 750 cm2 de spaţiu în cuşcă pe cap de găină ouătoare, din care 600 cm2 suprafaţă utilizabilă şi cel puţin 45 cm înălţime în cuşcă;

- Suprafaţa totală în cuşcă trebuie să fie de minim 2.000 cm2;

- Să asigure cel puţin 12 cm front de furajare pe cap de găină ouătoare;

- Să existe cel puţin două adăpători prin picurare sau cu pahar colector în fiecare cuşcă;

- Înclinaţia pardoselii nu trebuie să depăşească 14%;

- Să fie dotate cu stinghii de odihnă, asigurându-se minim 15 cm de stinghie per pasăre;

- Să fie dotate cu un cuibar şi o zonă cu aşternut, iar înălţimea cuştii deasupra cuibarului şi a zonei cu aşternut să fie de minim 20 cm;

- Să existe o alee cu lăţimea minimă de 90 cm între liniile de baterii;

- Distanţa dintre pardoseală şi baza unui nivel al bateriei trebuie să fie de cel puţin 35 cm;

- Să fie prevăzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor.

Implementarea în România a standardelor comunitare de comercializare prezintă avantaje precum: consumatorul primeşte informaţii sigure cu privire la condiţiile de producere a ouălor; standardele UE asigură o bază bună pentru diferenţierea preţurilor conform metodelor de producţie, dar şi pentru diferenţierea producţiei de ouă în sistemele de creştere la sol, precum şi în baterii.

Stimaţi fermieri şi consumatori, vă rugăm să aveţi grijă cine vă sfătuieşte, cine vă îndrumă şi nu uitaţi că OUL NU ESTE STRESAT. Iar anul 2012 nu a adus nici o noutate în acest domeniu, toate lucrurile de care se face acum mare caz sunt ştiute de mult timp.

AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

Sistemul de creştere a găinilor ouătoare în baterii prezintă următoarele avantaje: păsările pot fi uşor observate şi controlate sanitar-veterinar; eliminarea totală a aşternutului permanent (rumeguş, paie etc.); găinile bolnave se pot îndepărta uşor; producţia de ouă pe suprafaţa construită este mult mai mare; incidenţa la maladii este mai redusă; gradul de curăţenie a cojii oului este mult superior; rentabilitate economică mare; controlul în totalitate a factorilor de microclimat; producţie mare de ouă pe pasăre.

Fiecare sistem are şi dezavantaje, de fapt încă nu a fost inventat un sistem perfect. Dezavantajele ar fi: apariţia bolilor de civilizaţie, sindromul ficatului gras; isteria aviară; oboseala de cuşcă; năpârlirea timpurie; mâncarea ouălor; smulgerea penelor; canibalism; investiţii foarte mari în adăposturi, baterii, sisteme de furajare, adăpare şi de control al factorilor de microclimat; cheltuieli energetice foarte mari.

Menţionez că am avut ocazia să cresc găini şi în baterii, şi la sol. 

OUĂLE CU CIFRA 3 RĂMÂN ÎN COMERŢ

După ce iniţial a informat că ouăle marcate cu cifra 3 nu mai pot fi comercializate pentru consum, ANSVSA a revenit cu precizarea că în comerţ se vor găsi în continuare ouă purtând cifra 3, dar numai dacă provin de la găini crescute în baterii îmbunăţite (modernizate) conform normelor europene.

“Începând cu data de 1 ianuarie 2012, vor fi produse şi comercializate în continuare pe piaţa românească ouă marcate cu cifra 3, pentru categoria respectivă de ouă, dar, spre deosebire de situaţia din anul 2011, cifra 3 semnifică faptul că ouăle provin de la găini crescute în baterii (cuşti) îmbunătăţite (modernizate) conform normelor europene, fapt care garantează vânzarea lor către consumatori”, se precizează într-un comunicat de presă al ANSVSA.

Ouăle provenite de la găini crescute în cuşti nemodernizate nu mai pot fi vândute pe piaţă, în coajă, ci vor fi trimise către procesare industrială.

200 MILIOANE EURO PENTRU MODERNIZAREA FERMELOR

În ultimii patru ani, crescătorii de păsări din România au investit circa 200 milioane euro pentru modernizarea fermelor de creştere a găinilor ouătoare. Termenul de amortizare a investiţiilor este de 10-12 ani. “Producătorii din ţara noastră au făcut eforturi deosebite şi în ultimii patru ani au reuşit să modernizeze fermele de găini ouătoare în procent de 95%. A fost un efort investiţional de circa 200 milioane de euro per total sector.

5% din ferme n-au reuşit încă să-şi modernizeze, până la 31 decembrie 2011, cuştile, dar sunt sigur că în următoarele două luni acestea vor reuşi să încheie programul de modernizare. Investiţiile se amortizează în 10-12 ani.

Revine un cost cu amortizare de circa 1 eurocent/ou, un efort - zic eu - nu foarte mare per ou”, a declarat preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, Ilie Van, la postul public de televiziune. Cu toate acestea, preţul ouălor n-a crescut, ba chiar a înregistrat o uşoară scădere la poarta fermei de la începutul acestui an, a mai spus Ilie Van.

Leonard Constantin Stafie

 sursa:

Revista Ferma

Legea dreptului de autor

buna ziua,
va aduc la cunostinta ca in editia dumneavoastra apare publicat urmatorul articol: Cresterea puilor de carne in perioada demaraj 1-21 zile acestase regaseste la urmatorul link: http://www.mesageruldevalcea.ro/uncategorized/cresterea-puilor-de-carne-in-perioada-demaraj-1-21-zile Va rog sa precizati sursa si autorul sau daca nu sa stergeti acest articol, deoarece incalcati legea dreptului de autor. Va multumesc PS articolul a fost publicat in Revista Ferma nr. 2(46)/2007-- de catre subsemnatul si se gaseste la urmatoarea adresa http://www.revista-ferma.ro/autori-leonard-constantin-stafie/cresterea-puilor-de-carne-in-perioada-demaraj-121-zile.html dr ing Leonard Constantin Stafie Asociatia Profesionala a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din judetul IASI tel 0740775734 fax 0332814334 www.leonardstafie.blogspot.com www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro www.agroshop.ro

Revista Recolte Bogate Ianuarie 2012

Revista Recolte Bogate din ianuarie 2012 are următorul cuprins:


Editorial
AGRICULTURA D.S.O.: Învaţă să te Descurci Singur şi Onorabil


Cultura mare
Starea culturilor de câmp


Sondaj
Ferma, în topul revistelor de agricultură


Agrometeo
Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în luna februarie 2012


Secretul marilor recolte

• Grâu şi rapiţă: Putem avea recolte bogate în condiţii de secetă?
• Agrotehnica antierozională este la... pământ!
• Seceta de primăvară e mult mai păguboasă
• Sămânţa bună dă roade în ogorul fertil al pasiunii
• Recenzie: Fitopatologie, ediţia a II-a
• 2011, an de coşmar pentru legumicultori
• Solarul.. cu “tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă”
• Succesul se conservă „la borcan”
• Viticultură: Producţiile viitoare se hotărăsc de pe acum

Piaţa agricolă

• Recolta de grâu din UE în 2012
• AUSTRALIA: Stocurile de cereale în creştere

Agro actual

• Vai de cozonacul nostru!
• Când puteţi cere bani europeni în 2012?
• 740 euro/ha pentru tomatele destinate procesării

Mapamond agricol
Agricultura în Olanda


Mica publicitate
www.anunturi-agricole.ro

Ferma

 Recolte Bogate

Unde-s steguleţele de altădată?

Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase

Desigur, pregătirile pentru aderare începuseră din timp, cu negocierea Tratatului, cu stabilirea priorităţilor şi a proiectelor nenumărate care aveau să absoarbă cu nesaţ din fondurile europene ce stăteau să se reverse asupra noastră. Desigur, nu s-a întâmplat aşa. Cel puţin nu în agricultură.
La începutul lunii octombrie 2006, ministrul agriculturii de atunci, Gheorghe Flutur, avusese o întâlnire cu vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Acesta din urmă a subliniat că România trebuie să facă eforturi pentru absorbţia fondurilor europene chiar din primele săptămâni ale anului 2007. Surpriză însă! Eforturile, dacă au existat vreodată, s-au concretizat foarte timid, şi asta nu în anul de graţie 2007.
Să nu uităm că toate acestea se petreceau după un an al vestitelor steguleţe roşii pentru agricultură, pe care Uniunea Europeană ni le-a oferit cu generozitate. Şi nu de buni ce eram noi în ultimul an de preaderare, ci dimpotrivă.
Nesiguranţa, incompetenţa şi incapacitatea de a lua decizii au tras după ele tot ce s-ar fi putut întâmpla bine în agricultura românească, imediat după aderare. Pe atunci încă nu era finalizat Planul naţional de dezvoltare rurală. Nu era încă determinată suprafaţa de teren eligibilă, fapt pentru care CE ne-a tot urecheat. Majoritatea judeţelor nu-şi încheiaseră cadastrul agricol. Nu că acum am sta mai bine.
Campania de primăvară debuta în 2007 fără subvenţii (mulţi duceau deja dorul cuponiadelor de altădată), iar structurile instituţionale care trebuiau să gestioneze fondurile comunitare, nu erau funcţionale în momentul aderării. Rând pe rând, ieşeau la iveală toate neregulile şi lucrurile prost făcute în agricultură, pe care mulţi s-au înghesuit să le ascundă sub preş.
După cinci ani, pe unii încă îi mai tulbură normele UE. Alţii încă mai dau vina pe ele, şi asta pentru că e mai simplu să cauţi ţapul ispăşitor decât să-ţi vezi de treabă.
Absorbţia fondurilor europene este în continuare o mare provocare pentru România. Nu ducem deloc lipsă de proiecte însă nu ducem lipsă nici de exces de zel. Ceea ce face ca buna credinţă să pălească în faţa anumitor interese şi a lipsei de profesionalism.
Banii, mulţi bani, alocaţi pentru formarea şi instruirea funcţionarilor care gestionează fondurile europene, sunt de multe ori o investiţie proastă. Prin birouri îşi fac loc tot felul de încurcă-lume, care transformă mii de proiecte în dosare neeligibile.
Pentru că habar n-au de ceea ce au de făcut sau pentru că, pur şi simplu, n-au chef să facă. Primim îngrijorător de multe semnale în acest sens. Oameni care au trecut de faza sesizărilor şi a contestaţiilor, a răspunsurilor standard şi a punctajelor... aleatorii. Toate acestea nu-i afectează doar pe cei care încearcă să se dezvolte, să producă mai mult şi mai bine.
Dacă înainte de aderare, responsabilii cu implementarea politicilor agricole şi cu aducerea în ţară a banilor europeni mai puteau fi suspectaţi de naivitate sau neştiinţă într-ale Comunităţii Europene, după cinci ani nimeni nu ne mai consideră începători în problema atragerii fondurilor. Şi nimeni nu ne mai caută scuze. Nu se mai aruncă în agricultură cu steguleţe, ci cu penalizări de zeci de milioane de euro.
Anul 2012 a început cam la fel ca 2007.
Suntem sută la sută convinşi că trebuie să absorbim mai mulţi bani pentru agricultură şi dezvoltare rurală dar parţial pregătiţi când vine vorba să trecem la fapte. În 2012, autorităţile romââne şi-au propus, prin proiectul de buget, să atragă fonduri UE de şase miliarde de euro, din care 2,4-2,5 miliarde euro pe agricultură şi dezvoltare rurală şi 3,5-3,6 miliarde euro pe fonduri structurale şi de coeziune. Intenţii bune avem, bani ar fi suficienţi, proiecte sunt destule. Unde greşim?

Nicoleta Dragomir

 Revista Ferma

Revista Ferma Ianuarie 2012

Actualitate
Agro pamflet: “Atenţie, se-nchid uşile! Urmează Măsura 112!”
Sondaj presa agricolă din România: Ferma, pe locul I
Agroinfo: „Pârloagele ecologice” nemulţumesc fermierii
Agroinfo: România va insista pentru taxare inversă şi la legume-fructe
Opinii: Ţăranul dezrădăcinat, reconvertit la agricultură
LAPAR încă vrea cei 73,35 euro/ha
Drept la replică MADR
“MADR se amestecă în treburile interne ale asociaţiilor cu scopul de a le distruge”
Tinerii fermieri: Respinşii sunt de vină
Selecţie dură pe banii de subzistenţă
Dosar Ferma: Războiul adeverinţelor
Agroinfo: Vaca românească şi politicile de stat. De stat pe loc.
Exportul cărnii de porc: potenţial de circa un miliard de euro anual
Garanti Leasing finanţează tehnica agricolă
Calendar agro-expo 2012
Agro meteo
Evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul februarie - martie 2012

Plante furajere
Trifoiul roşu: producţia de azot biologic

Cultura mare
Culturile de câmp la început de an nou
Succes agricol în Vaslui datorită geneticii ultra-performante Euralis
Horticultură
Protecţia zmeurului cu solariile Haygrove
Soiul, factor de bază pentru modernizarea sortimentului pomicol
Răsaduri altoite de la AGRIPLANT, din Grecia
Atenţie unde amplasaţi cultura de cartof
Utilaje agricole
O lună întreagă de revizii gratuite la MEWI
Noua strategie Amazone
Grupul Maschio Gaspardo: o familie, un brand, un manager şi echipa sa
Vestul ţării are un nou dealer Deutz Fahr
Titan Machinery, în România
Noutăţi de la Güttler
Săptămâna Verde, Berlin
Maşini de stropit de la Tehnofavorit Bonţida
Supertino seriile M şi DM - maşina de pregătit şi administrat furaje
Nutriţie
Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
Cartofii în alimentaţia scroafelor în lactaţie
Efectele DEL-CA-MAG la vacile de lapte
Taurine
Alternativa: Producţia de carne de bovine
Ştiţi ce este epigenetica?
Poveştile fermei: Alexandrina Sava, de la calculator, la vacile cu lapte!
Porcine
Indicele de utilizare a scroafelor

Ovine şi caprine
Intoxicaţia la capre
2011 a fost anul oierilor
Avicultură
Isteria oului stresat
Apicultură
Bilanţul anului apicol 2011
Mica publicitate
Anunţuri Agricole
Ferma

Revista Ferma

Coeficienti pentru conversia numarului de animale in Unitati Vita Mare

sursa:
Sisteme pentru depozitarea dejecţiilor
Standarde de fermă