În actualitate
Agro Info
Viitorul raselor de bovine, în mâinile fermierilor
Euro Ferma
Mondo Ferma
Oieritul românesc: punct şi... din nou de la capăt
Grupul de producători, de la tradiţie la profesionalism
Calendar agro-expo 2010
Alltech: 30 de ani în 2010
Pieţe, preţuri, tendinţe
Piaţa terenurilor agricole, bogaţii cumpără, săracii vând
Plante furajere
Potenţialul pajiştilor din zona montană (II)
Cu cât scade buruiana, cu atât creşte producţia
Cultura mare
Ultimele pregătiri pentru campania de primăvară
Seminţele marca Euralis
Hibrizi de porumb de la Maïsadour Semences
Oferta de hibrizi Limagrain
Pioneer s-a lansat online
BASF îşi consolidează poziţia de lider
Horticultură
Tăieri de rodire în viile afectate de ger
Sfârşitul iernii în livezi
Zona închisă a cartofului
Efectuarea tratamentelor în răsadul de legume
Tehnologia Haygrove
Initium: pro sau contra?
Ciupercile... subterane
Maşini, utilaje, echimpamente
Oferta NHR Agropartners: inspecţie gratuită la tractoare şi combine
Agro+Mashexpo, pentru fermierii de pretutindeni
Sistem GPS de la Amazone
Mewi, partener de nădejde
Maşina de erbicidat Berthoud Major
Maschio Gaspardo România are un nou Sales manager
Tăvălugirea de primăvară
Agroalimentaţie
Oul, stresat de interese
Analiza calităţii laptelui
Nutriţie
Raţii furajere ecologice
Mai mult lapte doar din furaje fibroase?
Orzul pentru monogastrice
Zootehnie
Mitul celor 4,5 litri de colostru pentru viţei
Genetică de la PIG.AT
Vicii păguboase la suine
Raţia şi digestia la iezi
Albinele de iarnă, o generaţie de sacrificiu
Ecarisarea teritoriului
Puţini respectă legea, nimeni nu e sancţionat
Mica publicitate
Anunturi agricole
AU COLABORAT LA ACEST NUMĂR
Mircea Croitoru • Antonia Ivaşcu • Silvica Ambăruş • Vasile Pop-Silaghi • Vasile Fonoage • Mircea Selegean • Daniela Bungescu • Mirco Maschio • Norbert Páska • Călin Julean • Spasa Stoianov
Ferma
miercuri, 24 februarie 2010
marți, 23 februarie 2010
luni, 22 februarie 2010
miercuri, 17 februarie 2010
Targ national de agricultura si industrie agroalimentara
Targ national de agricultura si industrie agroalimentara
Camera de Comert si Industrie Suceava in parteneriat cu Shopping City Suceava, organizeaza a VIII-a editie a targului national de agricultura si industrie alimentara
AGRO EXPO BUCOVINA 2010
19 - 21 martie 2010
Formulare de inscriere
Invitatie Adeziune Contract Anexa1 Servicii Suplimentare Regulament de participare
Tematica
- masini, utilaje si tehnologii pentru industria alimentara
- aparatura de laborator
- produse alimentare
- miere si produse apicole
- arome, esente, coloranti si aditivi pentru industria alimentara
- legume si fructe
- conserve
- echipamente de protectie pentru industria alimentara
- igienizare, detergenti, dezinfectanti pentru industria alimentara
- instalatii frigorifice
- producatori agricoli
- unitati de cercetare
- masini, utilaje si unelte agricole
- anvelope si piese de schimb pentru tractoare si utilaje agricole
- seminte si material saditor
- ingrasaminte si pesticide
- tehnologii, si echipamente pentru irigatii
- animale de rasa si pasari
- tehnologii de cresterea animalelor
- tehnologii si metode de imbunatatire a raselor
- masini si echipamente pentru abatorizare
- furaje, nutreturi, concentrate, aditivi, premixuri
- metode de hranire, sisteme de distributie a hranei
- instrumente, tratamente si medicamente de uz veterinar, dezinfectanti
- echipamente de incalzire si aer conditionat
- silozuri, uscatoare si mijloace de transport a cerealelor
- tehnologii de reproducere si crestere artificiala a pestelui
- tehnologii de pescuit
- flori si plante de apartament, pentru gradini, parcuri si sere
- mobilier si accesorii pentru gradini si terase
- echipamente si unelte pentru gradinarit
- altele
Programul Expozitiei
Program de vizitare al expozitiei:
Zilnic intre orele 10.00-19.00
Echipa de organizare
Echipa de organizare:
- Gabriel Lucian Grigoriu – Director General Adjunct - tel. 0740 354 737, grigoriu@ccisv.ro ;
- Catalin Maniliuc - Sef Proiect - tel. 0742 108 140, catalin.maniliuc@ccisv.ro;
- Lucian Moscaliuc - Organizator - tel. 0741 221 495, http://us.mc345.mail.yahoo.com/mc/compose?to=lucian@ccisv.ro;
- Bogdan Ciornei – Organizator - tel: 0743 122 361, http://us.mc345.mail.yahoo.com/mc/compose?to=bogdan.ciornei@ccisv.ro.
Ati primit acest e-mail deoarece adresa dumneavoastra este in baza de date a CCI Suceava. Adresa dumneavoastra se afla in baza de date din unul dintre motivele: a fost gasita pe un site public, a fost gasita in cataloage sau alte publicatii, a fost gasita in baze de date la care ati subscris, ati participat la unul dintre evenimentele organizate de noi, sunteti abonat la newsletterele noastre, sunteti client, furnizor sau partener al CCI Suceava.
In cazul in care doriti sa nu mai primiti mesaje de la http://www.ccisv.ro/ va rugam trimiteti un e-mail la adresa http://us.mc345.mail.yahoo.com/mc/compose?to=lucian@ccisv.ro cu titlul "refuz" si in care sa indicati adresa de e-mail pe care doriti sa o scoatem din listele noastre.
Acest mesaj nu constituie spam intrucat a fost trimis catre o adresa gasita in cataloage sau site-uri publice. De asemenea sunt mentionate instructiuni de dezabonare.
marți, 16 februarie 2010
luni, 15 februarie 2010
Oul romanesc si subventia elvetiana. Unde incepe si unde se termina echitatea in sectorul avicol 15 februarie, 2010,
Oul romanesc si subventia elvetiana. Unde incepe si unde se termina echitatea in sectorul avicol
15 februarie, 2010, actualizat la: 14:58 pm | Publicat in: stirea zilei, zootehnie
Stampila de pe oua ofera informatii asupra sistemului de crestere a gainilor
Ouale de pe piata romaneasca provin de la gaini crescute în baterii, hranite cu furaje modificate genetic, sustin mai multe organizatii non-guvernamentale. Ideea ca oul romanesc ar fi mai toxic decat cel de import s-a rostogolit ca un bulgare de zapada prin toata presa si i-a facut pe multi romani sa inghita omleta cu noduri. De vina ar fi stresul la care sunt supuse gainile de aici, fata de cele din alte tari, unde sunt crescute in alte conditii. Adevarul este undeva la mijloc, iar noi am incercat sa abordam acest subiect in primul rand din perspective economice.
Fermele de gaini – patru sisteme de crestere
Exista mai multe sisteme de crestere in fermele de gaini ouatoare. Legislatia impune producatorilor sa aplice o stampila pe fiecare ou destinat comercializarii, stampila unde prima cifra reprezinta sistemul de crestere utilizat de ferma de provenienta. Asfel, intalnim
0 = ferme ecologice
1 = aer liber
2 = hale la sol
3 = baterii
La inceputul lunii februarie 2009, in urma cu un an, organizatia pentru protectia animalelor “One Voice” lansa o campanie prin care dorea sa atraga atentia asupra conditiilor in care traiesc pasarile din fermele avicole. “Pasari care nu pot niciodata sa zboare sau macar sa bata din aripi şi care sunt obligate sa-şi petreaca întreaga viata pe o suprafata mai mica decat o coala de hartie într-o hala supraîncalzita“, afirma comunicatul de presa transmis de One Voice si citat de ziarul Adevarul.
Exact un an mai tarziu, o alta organizatie de protectie a animalelor – “Vier Pfoten” – lanseaza campania “Stop consumului de oua produse in baterii!“. In materialele prezentate se precizeaza acelasi lucru: “Fiecare gaina sta intr-un spatiu putin mai mare decat o foaie A4 – orice tentativa de a-si misca aripile ii provoaca durere.“. Gabriel Paun, reprezentantul asociatiei si coordonatorul proiectului, sustine ca “doua treimi din ouale produse în Romania sunt de la gaini crescute în baterii cu suprafete mai mici decat ale unei coli de hartie A4 şi hranite adesea cu furaje modificate genetic şi cu vitamine sintetice“. Vier Pfoten a prezentat si rezultatele unui studiu desfasurat anul trecut, potrivit caruia din 20 de lanturi de supermarketuri din Romania, 17 comercializeaza oua de la gaini chinuite în baterii, iar 13 comercializeaza şi oua cu probleme de etichetare. În material se arata ca 8 magazine alimentare comercializeaza şi oua ecologice, iar 5 dintre acestea oua de la gaini crescute în hale la sol. Niciun magazin nu vinde oua de la gaini crescute în aer liber. Acestea pot fi gasite doar în pietele agro-alimentare, dar fara ştampila.
Concluzia si totodata indemnul celor doua asociatii este schimbarea obiceiului de consum, informarea populatiei asupra cifrelor inscrise in “stampila de pe ou”, renuntarea la consumul de oua provenite de la gaini crescute in baterii. Nu in ultimul rand, Vier Pfoten cere interzicerea de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a tuturor tipurilor de baterii.
Gaina romaneasca, mai chinuita decat in alte tari?
Sistemul de crestere intensiv (la baterie) nu este o inventie romaneasca. Regasim prima mentionare a sistemului in cartea Battery Brooding, publicata in 1931 de americanul Milton Arndt. Sistemul s-a extins rapid pe plan mondial, astfel incat, potrivit statisticilor FAO, peste 60% din ouale produse in lume provin de la gaini ouatoare crescute in baterii, la nivelul Uniunii Europene procentul sarind de 75. In aceste conditii, Comisia Europeana a luat in 2008 decizia de a inlocui actualul sistem cu unul imbunatatit, in care gaina traieste pe o suprafata mai mare, dotata cu un cuibar si cu o zona pentru scurmat. Noul sistem va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.
In Romania, tara membra a Uniunii Europene, se aplica legislatia armonizata. Asfel, ordinul 73 / 2005 care se refera la inregistrarea exploatatiilor care detin gaini ouatoare este transpunerea oficiala a Directivei Comisiei 2002/4/CE privind înregistrarea unitatilor care cresc gaini ouatoare, iar ordinul ANSV 136 / 2006 transpune Directiva Consiliului 1999/74/CE ce stabileste standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare. Fermierii romani nu sunt, asadar, mai catolici decat papa. Ei respecta aceleasi legi ca si colegii din alte tari ale Uniunii.
Unele tari au interzis deja bateriile in ferme
Dupa ce sistemul industrial dezvoltat si “exportat” de americani s-a raspandit vertiginos in lume, primele voci critice la adresa acestuia s-au facut auzite in anii 60. Treizeci de ani mai tarziu, in 1992, Elvetia devine prima tara din lume care interzice bateriile. Este urmata apoi de Belgia, Austria, Suedia si Olanda.
Opinia producatorilor romani din sectorul avicol
“Domnii respectivi nu sunt bine informati. Cu privire la cresterea gainilor in acest sistem de baterii, dupa 2012 se vor schimba anumiti parametri, cum ar fi spatiul acordat fiecarui animal, insa situatia este aceeasi in toate tarile Uniunii Europene. Dansii vor sa incurajeze consumul de oua produse in sistem ecologic, eu nu am nimic impotriva, insa acest sistem este doar o alternativa. Sa nu uitam ca pasarilor crescute in sistem ecologic nu li se administreaza medicamente, evident riscul de transmitere a unor agenti infectiosi prin oua este mai mare decat in cazul unei ferme clasice“, a precizat, pentru RECOLTA.EU, Leonard Stafie, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din judetul Iasi.
Referitor la stresul la care ar fi supuse gainile, Leonard Stafie considera ca lucrurile sunt si mai simple. “Dansii spun ca ouale provind de la gaini stresate, pai fermierul este primul care se fereste de asa ceva. La gainile stresate apar mai multe simptome, printre care si cel de canibalism, productia scade si, evident, ferma nu mai este rentabila.”
Opinia este impartasita si de presedintele federatiei AGROSTAR, Stefan Niculae. Contactat de RECOLTA.EU, acesta a precizat: “Nu am auzit pana acum ca ouale produse in crescatoriile noastre au afectat sanatatea cuiva. Intr-adevar, trebuie sa ne adaptam normelor Uniunii Europene, si cu aceasta ocazie stiu ca in sectorul avicol romanesc s-au facut investitii importante. La capitolul performanta, in Romania sectorul avicol sta foarte bine. Eu cred ca este vorba de un joc de piata, am mai intalnit astfel de practici atunci cand se vorbea de legumele romanesti, ca ar fi continut pesticide. Adevarul este ca producatorii romani din sectorul avicol se lupta cu importurile de carne si chiar de oua.”
“S-a precizat in comunicat ca pasarile sunt hranite cu furaje modificate genetic. Asa este, nu doar pasarile, ci toata Uniunea Europeana consuma soia modificata genetic. Necazul este ca avem voie sa o importam, dar nu avem voie sa o producem noi. Este inechitabil“, a conchis presedintele AGROSTAR.
Ce spun producatorii de oua certificate ecologic?
Dumitru Argeseanu, patronul fermei avicole in sistem ecologic “Bio Cortina”, a introdus conceptul de oua ecologice in tara noastra in anul 2004. “Diferenta este foarte mare inte sistemul de crestere la baterii si cel practicat de noi. Ganditi-va ca la noi crestem intr-o hala cel mult 3000 de gaini, pe cand fermele avicole care merg pe sistemul bateriilor ajung pana la 25000 de gaini, care nu vad lumina zilei. In plus, noi le oferim si 12.000 de metri patrati spatiu verde, pasune, si le hranim exclusiv cu furaje ecologice. La noi nu exista coloranti sau aditivi“.
Toate acestea se regasesc, evident, in calitatea oului. Am putea sa ne intrebam, atunci, de ce nu este adoptat acest sistem de crestere pe scara larga. Raspunsul ni l-a oferit tot domnul Argeseanu. “Este greu, foarte greu, mai ales atunci cand pleci de la zero. Pentru o singura hala, investitia este de 400.000 de euro. In privinta subventiilor, sprijinul pe care il primim este zero, fata de alte sectoare. In plus, trebuie sa ai si o dragoste de natura, de animale, ca sa te apuci de asa ceva“.
Ce punem in locul custilor, daca le interzicem?
Este intrebarea pe care, fara indoiala, si-o pun majoritatea fermierilor crescatori de pasari. Productia in sistem eco este de calitate, dar e scumpa. Isi permit romanii sa plateasca mai mult pentru un aliment de baza? Si, mai mult decat atat, isi permit fermierii sa renunte la actualul sistem? In zootehnie lucrurile nu stau deloc bine, mai ales in acest an in care au disparut multe din subventiile care tineau rentabile fermele, in fata tavalugului importurilor ieftine de produse alimentare din tari care nu isi mai pun problema eticii in agricultura.
Lipsa sprijinului sectorului avicol romanesc a fost, de altfel, amintita si de secretarul de stat Adrian Radulescu, care a declarat, duminica, in emisiunea Viata Satului, ca “sectorul de pasare chiar nu mai primeste nicio subventie, e un sector vitregit“.
Comparand aceasta situatie cu cea a avicultorului elvetian, tara ne-membra a Uniunii Europene, dar care isi permite sa ofere subventii pentru productia ecologica, regasim aceeasi inegalitate pe care o pomenea si domnul Niculae, presedintele AGROSTAR. Sa nu uitam faptul ca Elvetia, prima tara care a renuntat la baterii in fermele avicole, era pe locul trei in lume, acum doi ani, ca nivel al subventiilor acordate agriculturii.
15 februarie, 2010, actualizat la: 14:58 pm | Publicat in: stirea zilei, zootehnie
Stampila de pe oua ofera informatii asupra sistemului de crestere a gainilor
Ouale de pe piata romaneasca provin de la gaini crescute în baterii, hranite cu furaje modificate genetic, sustin mai multe organizatii non-guvernamentale. Ideea ca oul romanesc ar fi mai toxic decat cel de import s-a rostogolit ca un bulgare de zapada prin toata presa si i-a facut pe multi romani sa inghita omleta cu noduri. De vina ar fi stresul la care sunt supuse gainile de aici, fata de cele din alte tari, unde sunt crescute in alte conditii. Adevarul este undeva la mijloc, iar noi am incercat sa abordam acest subiect in primul rand din perspective economice.
Fermele de gaini – patru sisteme de crestere
Exista mai multe sisteme de crestere in fermele de gaini ouatoare. Legislatia impune producatorilor sa aplice o stampila pe fiecare ou destinat comercializarii, stampila unde prima cifra reprezinta sistemul de crestere utilizat de ferma de provenienta. Asfel, intalnim
0 = ferme ecologice
1 = aer liber
2 = hale la sol
3 = baterii
La inceputul lunii februarie 2009, in urma cu un an, organizatia pentru protectia animalelor “One Voice” lansa o campanie prin care dorea sa atraga atentia asupra conditiilor in care traiesc pasarile din fermele avicole. “Pasari care nu pot niciodata sa zboare sau macar sa bata din aripi şi care sunt obligate sa-şi petreaca întreaga viata pe o suprafata mai mica decat o coala de hartie într-o hala supraîncalzita“, afirma comunicatul de presa transmis de One Voice si citat de ziarul Adevarul.
Exact un an mai tarziu, o alta organizatie de protectie a animalelor – “Vier Pfoten” – lanseaza campania “Stop consumului de oua produse in baterii!“. In materialele prezentate se precizeaza acelasi lucru: “Fiecare gaina sta intr-un spatiu putin mai mare decat o foaie A4 – orice tentativa de a-si misca aripile ii provoaca durere.“. Gabriel Paun, reprezentantul asociatiei si coordonatorul proiectului, sustine ca “doua treimi din ouale produse în Romania sunt de la gaini crescute în baterii cu suprafete mai mici decat ale unei coli de hartie A4 şi hranite adesea cu furaje modificate genetic şi cu vitamine sintetice“. Vier Pfoten a prezentat si rezultatele unui studiu desfasurat anul trecut, potrivit caruia din 20 de lanturi de supermarketuri din Romania, 17 comercializeaza oua de la gaini chinuite în baterii, iar 13 comercializeaza şi oua cu probleme de etichetare. În material se arata ca 8 magazine alimentare comercializeaza şi oua ecologice, iar 5 dintre acestea oua de la gaini crescute în hale la sol. Niciun magazin nu vinde oua de la gaini crescute în aer liber. Acestea pot fi gasite doar în pietele agro-alimentare, dar fara ştampila.
Concluzia si totodata indemnul celor doua asociatii este schimbarea obiceiului de consum, informarea populatiei asupra cifrelor inscrise in “stampila de pe ou”, renuntarea la consumul de oua provenite de la gaini crescute in baterii. Nu in ultimul rand, Vier Pfoten cere interzicerea de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a tuturor tipurilor de baterii.
Gaina romaneasca, mai chinuita decat in alte tari?
Sistemul de crestere intensiv (la baterie) nu este o inventie romaneasca. Regasim prima mentionare a sistemului in cartea Battery Brooding, publicata in 1931 de americanul Milton Arndt. Sistemul s-a extins rapid pe plan mondial, astfel incat, potrivit statisticilor FAO, peste 60% din ouale produse in lume provin de la gaini ouatoare crescute in baterii, la nivelul Uniunii Europene procentul sarind de 75. In aceste conditii, Comisia Europeana a luat in 2008 decizia de a inlocui actualul sistem cu unul imbunatatit, in care gaina traieste pe o suprafata mai mare, dotata cu un cuibar si cu o zona pentru scurmat. Noul sistem va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2010.
In Romania, tara membra a Uniunii Europene, se aplica legislatia armonizata. Asfel, ordinul 73 / 2005 care se refera la inregistrarea exploatatiilor care detin gaini ouatoare este transpunerea oficiala a Directivei Comisiei 2002/4/CE privind înregistrarea unitatilor care cresc gaini ouatoare, iar ordinul ANSV 136 / 2006 transpune Directiva Consiliului 1999/74/CE ce stabileste standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare. Fermierii romani nu sunt, asadar, mai catolici decat papa. Ei respecta aceleasi legi ca si colegii din alte tari ale Uniunii.
Unele tari au interzis deja bateriile in ferme
Dupa ce sistemul industrial dezvoltat si “exportat” de americani s-a raspandit vertiginos in lume, primele voci critice la adresa acestuia s-au facut auzite in anii 60. Treizeci de ani mai tarziu, in 1992, Elvetia devine prima tara din lume care interzice bateriile. Este urmata apoi de Belgia, Austria, Suedia si Olanda.
Opinia producatorilor romani din sectorul avicol
“Domnii respectivi nu sunt bine informati. Cu privire la cresterea gainilor in acest sistem de baterii, dupa 2012 se vor schimba anumiti parametri, cum ar fi spatiul acordat fiecarui animal, insa situatia este aceeasi in toate tarile Uniunii Europene. Dansii vor sa incurajeze consumul de oua produse in sistem ecologic, eu nu am nimic impotriva, insa acest sistem este doar o alternativa. Sa nu uitam ca pasarilor crescute in sistem ecologic nu li se administreaza medicamente, evident riscul de transmitere a unor agenti infectiosi prin oua este mai mare decat in cazul unei ferme clasice“, a precizat, pentru RECOLTA.EU, Leonard Stafie, presedintele Asociatiei Profesionale a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din judetul Iasi.
Referitor la stresul la care ar fi supuse gainile, Leonard Stafie considera ca lucrurile sunt si mai simple. “Dansii spun ca ouale provind de la gaini stresate, pai fermierul este primul care se fereste de asa ceva. La gainile stresate apar mai multe simptome, printre care si cel de canibalism, productia scade si, evident, ferma nu mai este rentabila.”
Opinia este impartasita si de presedintele federatiei AGROSTAR, Stefan Niculae. Contactat de RECOLTA.EU, acesta a precizat: “Nu am auzit pana acum ca ouale produse in crescatoriile noastre au afectat sanatatea cuiva. Intr-adevar, trebuie sa ne adaptam normelor Uniunii Europene, si cu aceasta ocazie stiu ca in sectorul avicol romanesc s-au facut investitii importante. La capitolul performanta, in Romania sectorul avicol sta foarte bine. Eu cred ca este vorba de un joc de piata, am mai intalnit astfel de practici atunci cand se vorbea de legumele romanesti, ca ar fi continut pesticide. Adevarul este ca producatorii romani din sectorul avicol se lupta cu importurile de carne si chiar de oua.”
“S-a precizat in comunicat ca pasarile sunt hranite cu furaje modificate genetic. Asa este, nu doar pasarile, ci toata Uniunea Europeana consuma soia modificata genetic. Necazul este ca avem voie sa o importam, dar nu avem voie sa o producem noi. Este inechitabil“, a conchis presedintele AGROSTAR.
Ce spun producatorii de oua certificate ecologic?
Dumitru Argeseanu, patronul fermei avicole in sistem ecologic “Bio Cortina”, a introdus conceptul de oua ecologice in tara noastra in anul 2004. “Diferenta este foarte mare inte sistemul de crestere la baterii si cel practicat de noi. Ganditi-va ca la noi crestem intr-o hala cel mult 3000 de gaini, pe cand fermele avicole care merg pe sistemul bateriilor ajung pana la 25000 de gaini, care nu vad lumina zilei. In plus, noi le oferim si 12.000 de metri patrati spatiu verde, pasune, si le hranim exclusiv cu furaje ecologice. La noi nu exista coloranti sau aditivi“.
Toate acestea se regasesc, evident, in calitatea oului. Am putea sa ne intrebam, atunci, de ce nu este adoptat acest sistem de crestere pe scara larga. Raspunsul ni l-a oferit tot domnul Argeseanu. “Este greu, foarte greu, mai ales atunci cand pleci de la zero. Pentru o singura hala, investitia este de 400.000 de euro. In privinta subventiilor, sprijinul pe care il primim este zero, fata de alte sectoare. In plus, trebuie sa ai si o dragoste de natura, de animale, ca sa te apuci de asa ceva“.
Ce punem in locul custilor, daca le interzicem?
Este intrebarea pe care, fara indoiala, si-o pun majoritatea fermierilor crescatori de pasari. Productia in sistem eco este de calitate, dar e scumpa. Isi permit romanii sa plateasca mai mult pentru un aliment de baza? Si, mai mult decat atat, isi permit fermierii sa renunte la actualul sistem? In zootehnie lucrurile nu stau deloc bine, mai ales in acest an in care au disparut multe din subventiile care tineau rentabile fermele, in fata tavalugului importurilor ieftine de produse alimentare din tari care nu isi mai pun problema eticii in agricultura.
Lipsa sprijinului sectorului avicol romanesc a fost, de altfel, amintita si de secretarul de stat Adrian Radulescu, care a declarat, duminica, in emisiunea Viata Satului, ca “sectorul de pasare chiar nu mai primeste nicio subventie, e un sector vitregit“.
Comparand aceasta situatie cu cea a avicultorului elvetian, tara ne-membra a Uniunii Europene, dar care isi permite sa ofere subventii pentru productia ecologica, regasim aceeasi inegalitate pe care o pomenea si domnul Niculae, presedintele AGROSTAR. Sa nu uitam faptul ca Elvetia, prima tara care a renuntat la baterii in fermele avicole, era pe locul trei in lume, acum doi ani, ca nivel al subventiilor acordate agriculturii.
Raspunsul ni-l putem oferi si singuri: in locul custilor din fermele avicole romanesti vom pune oua elvetiene. Desigur, situatia prezentata de Vier Pfoten merita discutata, merita pornita o dezbatere publica asupra cruzimii la care sunt supuse animalele in ferma. Dar de aici pana la a invinovati fermierul roman, dandu-l exemplu pe cel elvetian, este cale lunga. Pentru ca, pana la urma, din Elvetia ne dorim sa importam mai degraba nivelul de trai, decat ouale. Oua fac si gainile de aici.
Sursa www.recolta.eu
duminică, 14 februarie 2010
sâmbătă, 13 februarie 2010
joi, 11 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Avicultura românească își asumă standarde înalte de biosecuritate și bunăstare:
ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ A CRESCĂTORILOR DE PĂSĂRI DE CARNE ȘI GĂINI OUĂTOARE DIN JUDEȚUL IAȘI CONTACT MEDIA: Dr. ing. Leonard Constantin STAF...
-
FERMA DE GĂINI OUĂTOARE, de la hobby la afacere Leonard STAFIE, Nicoleta DRAGOMIR Cu ce începe ferma de hobby şi când apare afacerea? Când î...
