Servicii de consultanta si consiliere in afaceri

 

Constructii zootehnice

 

Revista Ferma impreuna cu fermierii

 

Revista Ferma alaturi si impreuna cu fermierii

 

Utilaj de recoltat

 

Utilaj de adunat in brazda

 

Utilaj pentru imprastiat brazdele de iarba

 

Utilaje moderne pentru cosit

 

Demonstratie in camp 29.05.2009

Lacul Bicaz

 

Ceahlau - un simbol al Moldovei

 

Pensiunea Ursulet - Durau 23 mai 2009

 

Târg gratuit de produse ecologice la IASI

Str. Toma Cozma, nr. 41,
cod 700 554 -IASI
Tel. fix: 0332 441776; 0232 268228
Fax: 0232 211273

site: www.bioma.ro
e-mail: bioma.ecology@gmail.com

Persoana
de contact: Vasilica Onofrei, Consilier PR si Marketing
Tel: 0741 706 602, 0761 621 994
E-mail: bioma.ecology@gmail.com
22 mai 2009 Pentru publicare imediata


Târg gratuit de produse ecologice
-Iasi, 29-30 mai -

Cu deosebit respect, firma Bioma Agro Ecology Co va
invita
în perioada 29-30 mai 2009, la
TÂRGUL PENTRU PRODUSE ECOLOGICE CERTIFICATE ce se va desfasura incinta USAMV
Iasi, programul de vizitare fiind între orele 9:00 – 17:00. Intrarea publicului si participarea expozantilor
este gratuita.

Târgul, organizat de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina
Veterinara
“Ion Ionescu de
la Brad” Iasi si Asociatia Producatorilor Agricoli “UNCALNIS” din Republica Moldova, în
colaborare cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din România, va reuni principalii
producatori si distribuitori, care vor expune produse ecologice.
În cadrul aceleasi actiuni, se va desfasura, vineri, 29 mai 2009, între orele 13:00 -18:00, seminarul
pentru agricultura ecologica, ‘’Noile reglementari ale C.E. privind produsele agricole ecologice’’.

Vor fi discutate teme actuale, cu deosebit impact asupra problemelor pe care le confruntam în
domeniu. Amintim doar câteva dintre prezentarile ce vor fi sustinute: Agricultura ecologica
în
România – situatia actuala. Legislatia comunitarasimasurile de promovare a agriculturii ecologice în
România -Dr. ing. Teodora ALDESCU -Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Legislatia si
masurile de promovare a agriculturii ecologice în Republica Moldova -Dr. ing. Iurie SENIC -
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare din Republica Moldova, Actiuni privind consultanta
pentru agricultura ecologica
-Ing. drd. Albert Imre -Asociatia Bioterra, Rolul educatiei în
promovarea agriculturii ecologice -Prof. dr. Neculai MUNTEANU -USAMV IASI, Inspectia si
certificarea productiei agricole ecologice, Dr. ing. Lorincz Piroska – SC Ecoinspect SRL Romania.

Evenimentul îsi propune sa
aduca
un plus de informare si schimbare de atitudine a
producatorilor si a publicului larg asupra conceptelor de ecologie, protectia mediului, agricultura
ecologica, concepte care evidentiaza
tot mai mult recursul la potentialul biologic ca mijloc de
îmbunatatire a calitatii vietii si a mediului înconjurator.

Asigurati un climat optim in adaposturi!

Mai multe in Revista Ferma din numarul din mai 2009

Demonstraţie practică cu utilaje destinate exploataţiilor cu păşuni

NHR Agropartners importatorul autorizat al New Holland, Steyr şi Poettinger în România şi Agrocom SRL Strunga au deosebita plăcere de a vă invita la o demonstraţie practică inedită pentru piaţa de profil din România.

În cadrul acestei demonstraţii practice vor fi prezentate utilaje specializate pentru exploataţiile cu păşuni, printre care:

- tractore marca New Holland şi Steyr;
- utilaje specializate de cosit, răvăşit, greblat şi încărcat fân, marca Poettinger;


Demonstraţia va avea loc în data de 29 mai 2009, ora 11:00, la plantaţia firmei Agrocom Strunga din loc. Strunga, jud. Iaşi.

Ţinând cont că este o oportunitate unică iar astfel de utilaje pot fi răspunsul la multe din nevoile agricultorilor, vă aşteptăm cu real interes să ne onoraţi invitaţia la acest eveniment.

Pentru mai multe detalii legate de desfăşurarea demonstraţiei, vă rugăm să ne contactaţi la următoarele numere de telefon:
Ovidiu Mirea - Director Zonal Vanzari - 0723 578 646
Florin âmpu - Director Marketing - 0724 303 274

Subvenţia, mai încâlcită ca lâna oilor

Când a apărut Ordinul 230 din 16 aprilie 2009, privind acordarea de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, cu referire la ovine, căci asupra lor ne vom opri în cele ce urmează, am zis că este un lucru bun implicarea asociaţiilor profesionale în acest demers. Poate că aşa vor înţelege şi crescătorii ce înseamnă apartenenţa la o formă asociativă.

Practic, cererea pentru prima la ovine, depusă către APIA trebuie vizată de o asociaţie de crescători de animale legal constituită şi afiliată la federaţiile naţionale de profil. Acum avem şi asociaţii, şi federaţii reprezentative, deci nici o problemă cu vizarea! Teoretic...

Practic însă, pe la începutul lunii mai primim o sesizare din partea unui crescător, Pavel Iovăneasă, preşedintele Asociaţiei Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul Haţeg, care reclama faptul că la APIA judeţeană s-ar afla o listă cu asociaţiile acreditate de Ministerul agriculturii să vizeze cererile crescătorilor şi că asociaţia lui nu este pe listă! Ce face el în situaţia asta?


Dreptul la liberă asociere este prevăzut de Constituţie!

Confirmarea a venit când am intrat în posesia listelor cu pricina. Mai exact, un fax trimis de la Minister la APIA, cu tabelul nominal al asociaţiilor profesionale afiliate şi recunoscute de Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine "Romovis 10 mai 2006" - 38 la număr şi încă 8 asociaţii afiliate la Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, cu sediul la Constanţa. Era firesc să ne întrebăm, în această situaţie, ce fac oierii de la alte asociaţii, neafiliate Romovis.

Şi de ce a trimis Ministerul aceste liste către APIA, în condiţiile în care în Ordin nu se precizează numele federaţiilor sau al asociaţiilor cu drept de ştampilă? Câte discuţii am purtat, tot atâtea puncte de vedere, pe care vi le prezentăm în cele ce urmează. Cert este că, dincolo de culise, de manevre politice, de înţelegeri tacite, la nivel local lucrurile stau în continuare cât se poate de rău.

Mai exact, sub ameninţarea neavizării cererilor pentru subvenţie, mulţi crescători de ovine au fost forţaţi să-şi părăsească asociaţia din care făceau parte, pentru a se înscrie într-una "acreditată", respectiv afiliată la una din cele două federaţii agreate de Minister. Ba mai mult, viza a fost condiţionată de plata sumei de 1 leu pe cap de animal, fără ca aceasta să fie prevăzută în Ordinul 230 sau într-un alt act oficial al APIA.

Şi poate tocmai pentru a "linişti" spiritele, în câteva zile de la sesizarea crescătorului hunedorean, la APIA apare o nouă listă, cu asociaţiile afiliate la cea de-a treia federaţie acreditată de Minister, respectiv Federaţia Oierilor de Munte din România, cu sediul în Braşov, al cărei preşedinte este Eugen Gonţea.

Din această federaţie face parte şi Asociaţia reprezentată de Pavel Iovăneasă: "Am primit în cele din urmă răspuns favorabil, aşa că am trecut la vizarea cererilor în judeţ, indiferent dacă solicitanţii subvenţiei sunt sau nu membri ai Asociaţiei Zonale a Crescătorilor de Ovine Retezatul Haţeg. Dacă doresc să se înscrie în asociaţie, sunt bineveniţi. Dacă nu, le dăm viza oricum, fără a percepe vreo taxă pentru asta", spune Pavel Iovăneasă.


Este loc pentru toată lumea...

Fără nici cea mai mică intenţie de a acuza pe cineva, situaţia generată de vizarea cererilor pentru subvenţie este din plin amplificată de unii preşedinţi de asociaţii afiliate la Romovis, care au instaurat monopoluri locale şi judeţene, deşi se pare că nu acesta a fost mesajul conducerii Federaţiei.

„Noi trimitem în fiecare centru APIA un reprezentant care să pună ştampila asociaţiei şi care să-l înveţe pe om cum să declare, care oi se retrag, ce formulare se completează etc. Dacă omul nu-i înscris în asociaţie şi nu vrea să se înscrie ca membru, atunci plăteşte 1 leu de oaie, iar omul nostru îl ajută la dosar, îi pune viza şi s-a terminat.

Nu e obligatoriu să intre în asociaţie, dar nici să-i pună viza şi să-l ajute la dosar, iar el să sfideze asociaţia, pentru că membrii ei plătesc de ani de zile cotizaţia. Tot ce s-a obţinut pentru oierit, s-a obţinut prin lupta federaţiilor, susţinute de membrii pe care-i au, adică asociaţiile respective”, motivează Ion Câmpian, preşedintele Federaţiei "Romovis 10 mai 2006" solicitarea taxei la depunerea dosarului pentru "nemembri".

Ce nu înţelegem este de ce aceste prevederi nu au fost anexate Ordinului 230 sau transmise oficial către centrele judeţene ale APIA? Şi ce ne facem cu crescătorii deja înscrişi în alte asociaţii decât cele afiliate la federaţiile amintite, şi care au plătit cotizaţiile, stabilite, de regulă, la 1 leu pe cap de oaie... Ar trebui să mai achite aceeaşi sumă şi pentru vizarea cererii?

Este foarte adevărat că Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine "Romovis 10 mai 2006" luptă încă de la înfiinţare pentru drepturile membrilor săi şi ar fi lipsit de orice justificare ca cineva să afirme contrariul. Îi cunoaştem personal şi colaborăm cu mulţi dintre reprezentanţii federaţiei amintite, ca să ştim cu siguranţă că nu avem de-a face doar cu nişte crescători de ovine, puşi pe fapte mari.

Tocmai de aceea, situaţia creată în jurul vizării cererilor pentru subvenţia la ovine sună mai mult a "reglare de conturi", pentru că numai aşa poate fi explicată îndârjirea unor asociaţii de a pune stăpânire pe tot ce mişcă în oieritul judeţelor cu pricina.

Ipotetic vorbind, dacă a existat o înţelegere anterioară între cele două Federaţii, Minister şi APIA, pentru ca depunerea cererilor să se desfăşoare civilizat şi controlat, tocmai pentru a se evita subvenţionarea oilor "de hârtie", când lucrurile au început să se precipite, s-a zis şi cu înţelegerea: adică federaţiile trag ponoasele, ministerul s-a dezis prin toţi reprezentanţii săi (precum se observă din declaraţii), iar APIA judeţeană se scuză, pe motiv că "listele au venit de la centru, ce era să facem!"

Rezultatul? Ministerul a mai recunoscut o Federaţie, pe cea a Oierilor de Munte, ceea ce înseamnă că toate asociaţiile afiliate acesteia au drept de vizare. Ori, din moment ce legea românească permite înfiinţarea de asociaţii, cu statut juridic, recunoaşterea oficială ar trebui să vină de la sine. În plus, afilierea la o federaţie naţională (oricare dintre ele) nu poate fi decât în avantajul crescătorilor de ovine. Iar loc în România este pentru toată lumea...


Viza nu este condiţionată de afilierea la asociaţii

Ion Roşu, director al Direcţiei de Politici de Plată în Zootehnie, din cadrul Ministerului Agricultruii, până la data de 7 mai a.c.

"La discuţiile de la minister din perioada februarie - martie 2009, pentru elaborarea acestui Ordin, au participat două federaţii ale crescătorilor de ovine din România: Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România „Romovis” şi Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, cu sediul în Constanţa.

Cele două federaţii au cerut cu insistenţă acest lucru (n.r. vizarea cererilor) şi l-au obţinut, tocmai pentru a se evita neregulile care s-au făcut în anii anteriori; adică s-au plătit şi animale care de fapt nu existau ”, a spus Roşu. Întrebat despre posibilitatea vizării cererilor şi de către alte asociaţii, care nu sunt înscrise pe listele cu asociaţiile afiliate celor două federaţii primite de către APIA de la MAPDR, Ion Roşu a explicat că „acele asociaţii (n.r., de pe lista APIA) au dreptul şi puterea, să verifice toate celelalte cereri şi să le vizeze.

Obligaţia lor este să vizeze cererile tuturor crescătorilor de animale, indiferent că sunt sau că nu sunt în asociaţia respectivă, fără a le pretinde acestora sume de bani. Viza nu trebuie să fie condiţionată decât de existenţa numărului de animale, şi nu de afilierea la o asociaţie/federaţie sau la alta. Dacă lucrurile stau altfel pe teren, atunci ne aflăm în afara legii”, a explicat Roşu.


"Nu rămâne nimeni fără viză!"

Ion Câmpian, Preşedintele Federaţiei Romovis

„În România la ora actuală sunt două federaţii recunoscute de Ministerul Agriculturii: Romovisul şi Federaţia Crescătorilor de Ovine de la Constanţa (n.r. între timp a fost recunoscută şi a treia - Federaţia Oierilor de Munte din România). La data de 22 martie 2009, cu ajutorul ANARZ Bucureşti, ca să nu se spună că noi am evitat pe cineva, prin intermediul UARZ-urilor judeţene, am invitat tot ce este asociaţie în România să se prezinte la Bran.

Au venit 41 de judeţe, mai puţin Dâmboviţa. Acolo am realizat un tabel, în care am trecut asociaţiile celor două Federaţii, pe care l-am comunicat Ministerului Agriculturii, care la rândul lui l-a trimis către APIA. Noi am chemat toate asociaţiile, care au venit, bine, care n-au venit... După data de 22 martie, care a fost momentul zero, văzând că e nevoie de viză, unii s-au gândit să-şi facă asociaţie.

E foarte bine că-ţi faci asociaţie, dar ai pierdut dreptul la ştampilă pentru anul acesta, pentru că s-a dat celor care au fost în 22 martie la întâlnirea de la Bran. Agenţia de Plăţi îi avertizează pe crescători la depunerea cererii că aceasta trebuie să fie vizată de o asociaţie înscrisă în listele pe care le-am trimis la minister. Viza se pune atât la membri, cât şi la nemembri. Nu vrei să fii membru, să fii sănătos, dar nu rămâne nimeni fără viză”, a încercat Ion Câmpian să ne lămurească.

„De luni de zile ne-am luptat pentru forma acestui ordin. Sigur că loc de mai bine este, dar am vrut să punem puţin lucrurile la punct, în normalitatea lor. România primeşte în jur de 66 milioane de euro pentru această activitate.

Anul trecut s-au depus cereri pentru un număr de 6-7 milioane de oi, dar în urma controalelor efectuate, aproape un milion de capete au căzut, pentru că mulţi crescători aveau crotaliile în pungă şi nu mai aveau oile. Anul acesta dorim să evităm această situaţie, iar banii să se împartă la câte oi eligibile sunt, fără să vitregim de vreun leu pe cineva, dar nici alţii pe noi”, a spus Câmpian.

„Datoria asociaţiei nu este doar să avizeze cererile. Într-un registru vom trece pe fiecare crescător cu numărul de animale declarat, pe care APIA sau organele de abilitate ale statului pot să-i controleze timp de 90 de zile. Noi, cu ajutorul asociaţiilor, ştim în fiecare judeţ şi în fiecare colţ de ţară câte oi are badea Ion şi câte are lelea Mărie, şi din vorbă în vorbă aflăm câte oi are fiecare. Acolo unde ni se pare suspect, vom sesiza organele de control să verifice”, a precizat Câmpian.


"Viza se pune fără a se pretinde plata unei taxe"

Cătălin Roşculete, secretar de stat în MAPDR

„Asociaţiile pot să perceapă o taxă pentru viză doar membrilor organizaţiei, dacă aceştia au fost de acord, dar conform prevederilor legale, această viză nu trebuie condiţionată de plata unei taxe. Toată lumea va beneficia de uzufructul acestui ordin, iar fermierii care nu vor să se asocieze, să meargă la una dintre organizaţii să-i pună viza, pentru că acestea au obligaţia să o facă, fără taxă. Viza nu e un obstacol în a lua această subvenţie”, a explicat Roşculete.

Mai mult, spune Roşculete, „Ordinul 230 nu îngrădeşte dreptul niciunei asociaţii de a pune viza, iar ministerul nu face mai multe ordine pentru mai multe categorii, face unul singur pentru toată ţara. Aociaţiile (n.r. - care nu se regăsesc pe listele de la APIA) trebuie să facă o cerere pe care să o trimită la minister, pentru că ministerul este cel care ştie despre existenţa lor, prin care solicită să fie înscrise pe lista de la APIA, şi vor beneficia şi ele de posibilitatea de a pune această viză.

Am stabilit că aceste liste trebuie să existe, pentru că oricine poate să facă o ştampilă, să pretindă că are o asociaţie şi să pună viza”.


Mai puţine asociaţii, dar "pe alese"

Gheorghe Dan Neaţă, director general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie

De ce la întâlnirea de la Bran din 22 martie, unde s-a discutat despre subvenţie, nu au fost invitate toate asociaţiile existente în România, pentru a obţine şi ele dreptul de vizare?

„ANARZ Bucureşti a trimis adrese către OARZ-urile care nu aveau asociaţii, să-i anunţe pe oameni să-şi facă asociaţii. Pentru controlul oficial am făcut eu adresa respectivă. Am anunţ oficiile din ţară să discute cu asociaţiile, şi cu cele care au COP şi cu cele care nu au, dar care urmează să-l ia, să participe la întâlnirea de la Bran ca să putem să discutăm...

Dar restul, organizarea lor, subvenţiile, asta nu e treaba noastră. Cu ce sunt eu de vină că nu i-au invitat oficiile, pentru că n-au avut controlul oficial?!", a spus Neaţă.


ORDINUL 230 - NELEGAL ŞI NECONSTITUŢIONAL

La solicitarea crescătorilor de animale, membrii Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor au analizat, în şedinţa din 12 mai a.c., Ordinul nr. 230/16.04.2009 şi au constatat că forma actuală a acestuia este neconstituţională, întrucât fermierii nu pot fi obligaţi nici la asociere, nici la plata unei taxe, atunci când depun cererea pentru acordarea sprijinului pe exploataţie.

Prin urmare, Comisia a adresat Ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, o scrisoare prin care solicită "analiza ordinului şi corelarea acestuia cu prevederile Constituţiei României”.

“Conform legislaţiei privind asocierea, nimeni nu poate fi obligat să intre în asociaţii, nici să se afilieze la o Federaţie. Dacă se asociază, este foarte bine, dar asocierea se încurajează prin acordarea de stimulente şi de bonusuri la accesarea fondurilor pe bază de proiecte, însă dreptul la subvenţie nu îl poate pierde nimeni”, ne-a declarat Valeriu Tabără, preşedintele comisiei.

“Crescătorii de ovine/caprine care întâmpină greutăţi la depunerea cererilor pentru acordarea subvenţiei pe cap de animal pot sesiza orice nereguli Comisiei, care se va adresa mai departe Ministerului Agriculturii”, a adăugat Tabără.





Olivia FIRI, Nicoleta DRAGOMIR

De când cu sprijinul pe suprafaţă, toată lumea se bate pe păşunea comunală!

Păşunile comunale din România, uitate parcă de toată lumea până să apară sprijinul pe suprafaţă, par să-şi găsească în ultima perioadă din ce în ce mai mulţi adepţi (chiar prea mulţi!). Încă departe de un ordin care să reglementeze clar beneficiarul de drept al păşunilor, respectiv crescătorul de animale, forma de organizare şi perioada minimă de contractare a suprafeţelor de păşunat, acest subiect încinge chiar şi cele mai liniştite spirite.

Asta se întâmplă în mai toate comunele României, şi de fiecare dată când vine vorba de contractul de închiriere sau concesionare a păşunii, se conturează, destul de clar, doi "adversari": pe de o parte, Consiliul local, adică cei care taie şi spânzură în comunitatea rurală, puterea absolută când vine vorba de elaborarea unor hotărâri, de multe ori subiective; de cealaltă parte se află Asociaţia crescătorilor de animale, o structură mai recent apărută în peisajul satelor româneşti, dar cu un rol extrem de important, dacă ne referim la starea actuală a efectivelor de animale, la condiţia socială a fermierilor, la slaba lor reprezentare naţională.

Mărul discordiei îl reprezintă, fără îndoială, sprijinul pe suprafaţă. Iar pentru ca răspunsurile să fie foarte clare şi să nu existe suspiciuni nici din partea consilierilor, nici a primarilor şi nici a crescătorilor, formulăm întrebările legate la acest subiect făcând referire la un caz concret, bine documentat, despre care am pomenit şi în numărul trecut al revistei.

Este vorba de păşunea comunală a localităţii Coşteiu, judeţul Timiş şi neînţelegerile dintre consilierii locali şi primar, pe de o parte, şi Asociaţia Crescătorilor de Animale "Ovitim-Mioriţa", de cealaltă parte.


Cine are dreptul să depună dosarul la APIA?

Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă pot fi persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. Şi consiliile locale pot depune cererea pentru sprijinul pe suprafaţă, chiar dacă în zona de interes funcţionează şi o asociaţie profesională a crescătorilor de animale.

În România, legea nu acordă crescătorilor de animale prioritate la depunerea dosarului la APIA, deşi logica europeană este cu totul diferită. În UE păşunea este considerată un bun comun, de care trebuie să beneficieze asociaţiile crescătorilor de animale, care le exploatează direct, prin natura activităţii lor de bază - practicarea agriculturii/creşterea animalelor, şi tocmai de aceea organizaţiile profesionale deţin în administrare acest patrimoniu naţional.

La noi, pajiştile se află în administrarea consiliilor locale, printr-un contract încheiat cu Prefectura judeţului.

Aşa se face că "generatorii" de Hotărâri de Consiliu Local (HCL-uri) sunt singurii care decid soarta păşunii. De multe ori însă după bunul plac şi mai puţin după litera legii. În cazul nostru, anul acesta mai marii comunei au decis să nu mai închirieze sau să concesioneze păşunea în favoarea Asociaţiei crescătorilor de oi, urmând să depună Consiliul Local cererea pentru sprijinul pe suprafaţă.

Evident, în lipsa unui contract - care este condiţia de bază pentru acceptarea cererii de către APIA - Asociaţia "Ovitim-Mioriţa" nu are absolut nici o şansă!


Poate fi obligată Primăria să încheie contracte pe păşune?

Nu. Ba dimpotrivă, în calitate de unic administrator al pajiştilor permanente (păşuni şi fâneţe), Consiliul local poate decide cui, cu cât, sub ce formă şi pe ce perioadă să concesioneze/închirieze aceste suprafeţe.

Cu siguranţă consilierii şi primarul de la Coşteiu cunosc aceste aspecte. Le-a scăpat însă ceva, foarte important de altfel, atunci când au decis să depună ei cererea la APIA... TAXA DE PĂŞUNAT!


Legea spune clar: Consiliul local poate depunde cerere pentru sprijinul pe suprafaţă, cu condiţia să nu fi încasat taxe de păşunat pe 2009

Ordinul de ministru 118/3.03.2009, care modifică O.M. 246/2008, prevede la art. 5, pct. 7 următoarele: Consiliile locale pot depune cereri de plată pentru păşunile permanente comunale pe care le administrează şi pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere şi pentru care nu se încasează taxe de păşunat, iar pe aceste terenuri trebuie să desfăşoare propria activitate agricolă, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006.

Centrele judeţene APIA au comunicat primăriilor arondate că, pentru a fi respectate toate condiţiile de eligibiliate, dosarele aferente cererii depuse de Consiliile locale trebuie să includă, în mod obligatoriu, următoarele documente:

- ordinul de prefect sau alte documente care atestă dreptul de proprietate asupra păşunii comunale;
- documente din care să reiasă ca în 2009 Consiliul local a efectuat lucrări de întreţinere a păşunii comunale pentru care solicită sprijin financiar la APIA (acestea se poate aduce şi ulterior depunerii dosarului);
- tabel cu fermierii ai căror animale păşunează suprafeţele pentru care CL a solicitat sprijin financiar;
- hotărâre de consiliu din care să reiasă clar că în 2009 nu se percepe taxă de păşunat pentru păşunea comunală pentru care se solicită sprijin financiar la APIA.

Nu ştiu încă ce fel de documente va prezenta Consiliul local, prin care să demonstreze că banii încasaţi anul trecut din taxele de păşunat au luat drumul... păşunii, cert este că la Coşteiu, în anul 2009, S-A ÎNCASAT TAXĂ DE PĂŞUNAT! Acest lucru ne-a fost adus la cunoştinţă de membrii asociaţiei Ovitim-Mioriţa, şi confirmat, în cele din urmă, şi de către primarul comunei, Petru Carebia: “Da... N-avem nici un interes să minţim pe nimeni. S-au încasat taxe. La 1 ianuarie 2009, neavând contract de închiriere cu nimeni şi neştiind cine va depune dosarul până la urmă, noi (n.r. Consiliul local) sau altcineva, am încasat taxă pe păşune de la câţiva proprietari (...) dar până la urmă am spus că putem înapoia banii ca să fie treaba bună, sau îi calculăm la alte taxe, impozite...”.

Întrebat dacă încasarea taxei va crea probleme la aprobarea cererii depuse pentru sprijin, edilul şef a răspuns: “Din câte ştiu eu, nu, pentru că în ianuarie 2009 n-aveam încheiate contracte şi nimeni nu avea dosar depus la APIA…”. Apreciez drept justificată declaraţia primarului, în condiţiile în care Consiliul local ar putea beneficia de încălcarea tuturor legilor şi prevederilor constituţionale în vigoare la această dată.

Pentru că nu ştiu sincer sub ce formă va reuşi Consiliul local Coşteiu să justifice, legal, depunerea cererii la APIA, în condiţiile în care a încasat taxă de păşunat pe 2009, încălcând astfel una dintre condiţiile de eligibilitate. Poate că juristul Primăriei ar fi trebuit să citească mai cu luare-aminte prevederile art. 7 din Ord. 118, şi în special lit. c), care precizează clar că solicitanţii sprijinului pe suprafaţă trebuie "să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile".

În condiţiile date, preşedintele Asociaţiei Ovitim-Mioriţa, Gheorghe Mihăescu, precizează: "Când au văzut că nu se încadrează în prevederile ordinului, consilierii locali au dat o hotărâre (n.r. - HCL nr. 30 din 05.05.2009) prin care spun că nu mai încasează taxa de păşunat pe 2009. Dar fapta rămâne faptă, şi chiar dacă nu se înapoiază banii încasaţi, destinaţia lor nu poate fi schimbată. Taxa de păşunat trebuie să meargă în păşune... Şi dacă Asociaţia crescătorilor de ovine nu poate să depună cerere pentru sprijin din cauză că nu întruneşte una dintre condiţiile prevăzute în Ordinul 118, de ce Consiliul local are acest drept, deşi nici el nu îndeplineşte o condiţie stipulată în acelaşi ordin?"


PĂŞUNEA COMUNALĂ DIN COŞTEI ŞI SPRIJINUL PE SUPRAFAŢĂ


AŞA ARATĂ PĂŞUNEA COŞTEIULUI...

O comună cu 5 sate, un potenţial de încărcare a păşunii de 6000 de oi, 400 de bovine şi vreo 150 de cabaline. 1220 de hectare de păşune în 2009, faţă de 972 de hectare anul trecut. Asta e marea provocare!
Să presupunem că banii pe 2009 vor ajunge în contul Primăriei.

Asociaţia va avea la dispoziţie banii pe 2008 şi utilajele cumpărate din banii pe 2007. Ar fi interesant de urmărit cum îşi vor coordona (sau suprapune!) lucrările pe păşune. Vom asista la dezlănţuirea altor resentimente? Ar fi păcat... Această păşune are nevoie de un plan de ameliorare, pe mulţi ani de-acum înainte, proiect pe care Asociaţia "Ovitim-Mioriţa" l-a dezbătut deja, împreună cu câţiva specialişti în domeniu. Dar ce te faci când vine şi Consiliul cu propriul plan? Să te ţii, păşune!

Primarul însă promite colaborarea cu Asociaţia: “Avem un plan şi conform contractului de concesionare a păşunilor, încheiat pe 2008 cu asociaţia, banii se vor cheltui împreună cu membrii Comisiei agricole. În funcţie de ce se va face anul acesta cu banii de pe 2008, anul viitor, cu banii de pe 2009, vom continua lucrările împreună cu Asociaţia de crescători, pentru că ei sunt beneficiarii păşunii, până la urmă.”


În concluzie: nu contează cum se folosesc banii, ci în al cui cont ajung!

De fapt, voi încheia fără nici o concluzie, din simplul motiv că nu există una. Deocamdată... Sper însă că multe întrebări şi-au găsit răspunsul în aceste pagini.

Departe de a fi epuizat subiectul, spun doar că toate aceste probleme şi-ar găsi relativ simplu rezolvarea dacă ar exista o lege clară, care să delimiteze atribuţiile consiliilor locale, obligaţiile crescătorilor, perioada minimă de concesionare (în funcţie de planul de lucrări de ameliorare şi întreţinere a păşunilor comunale), iar o parte din banii aruncaţi cu generozitate pe caravanele Ministerului agriculturii, să fie direcţionaţi şi spre informarea administraţiei publice.

Pentru că nu este normal ca un consilier local să "negocieze" cu crescătorul beneficiar o cotă parte din sprijinul pe suprafaţă, drept condiţie obligatorie la încheierea contractului de păşunat. Sau un altul, care întreabă cu nonşalanţă: "mie ce-mi pică la afacerea asta" sau "câştigul nostru care-i"? Cele două exemple nu au legătură cu situaţia de la Coştei, dar se întâmplă într-o comună învecinată, Bara, unde sunt oieri asociaţi ai "Ovitim-Mioriţa".

Anul trecut, în plină febră electorală, aspiranţii la scaunele înalte ale Primăriei din Bara i-au atras de partea lor pe cei 50 de ciobani, oferindu-le cu generozitate şi titlu gratuit păşunea comunală. Anul 2009, fără alegeri şi fără "obligaţii" din partea consilierilor, s-a soldat cu "bani contra bani". Adică să ia crescătorul sprijinul de la APIA, dar să vireze şi în vistieria Primăriei măcar 50 de lei la hectarul de păşune subvenţionat!

Dar până la proba contrarie, jos pălăria! Poate că de banii ăştia vor lua consilierii azot pentru păşune, după o bună practică naţională, de o să ni se spună în curând să mai schimbăm "procedura", că păşunile noastre sunt EXAGERAT DE FERTILIZATE!

Este vreo comună în Timiş unde să nu fie probleme cu păşunile? Da. Acolo unde asociaţiile sau crescătorii individuali se bucură de înţelegerea administraţiei locale, acolo unde consilierii locali au şi alte preocupări, care ţin mai mult de bunăstarea obştei şi mai puţin de încasarea banilor pentru păşune! În rest, de orgolii şi ignoranţă e plină lumea.

Dă-i puterea pe mână unuia "înzestrat" din plin cu aceste virtuţi şi circul e asigurat. Din păcate, nu gratis, ci pe munca, timpul şi banii celor fără funcţii, dar care şi-au dobândit cinstit unele drepturi.

Referitor la cazul nostru, i-am promis primarului de la Coşteiu că voi reveni în zonă prin vară să văd cum mai arată păşunea comunală. Cred în continuare că discuţiile sincere, deschise, fără afirmaţii extreme, de genul "nu luăm noi, nu luaţi nici voi", colaborarea dintre

Asociaţia oierilor şi Consiliul local, ar putea duce la ceva bun până la urmă. Indiferent însă cine va încasa banii, unica lor destinaţie este păşunea! O altă "orientare" a sprijinului pe suprafaţă se numeşte deturnare de fonduri...


TRACTORUL, BATĂ-L VINA, E MAREA PROBLEMĂ!

"A apărut acest tractor şi era bine ca în primul an să fie curăţată păşunea, după care lucrurile erau clare. Dacă asociaţia îşi gestiona bine banii primiţi pe 2007, recunoaştem că tractorul este o investiţie bună, dar banii trebuia să se împartă astfel încât în primul an să se cureţe şi păşunea pe lângă achiziţionarea utilajului.

Aceste utilaje sunt luate până la urmă pe banii Consiliului local al Coşteiului. Dacă anul viitor sau peste 2-3 ani aceste subvenţii vor dispărea? Peste doi ani nu vom mai lua subvenţii, dar ce se va întâmpla cu aceste utilaje? Rămân în cadrul Asociaţiei şi ei vin la anu' şi întreabă primăria dacă vrea să-i cureţe păşunea pe bani?", se întreabă primarul Petru Carebia.

Ca să-l liniştim, îi spunem că destinaţia tractorului nu poate fi schimbată. El va fi folosit în continuare de Asociaţie la curăţarea şi întreţinerea păşunii, dar fără vreo obligaţie financiară din partea Primăriei. Sigur că dacă se vor percepe în continuare taxe de păşunat, banii pot fi folosiţi inclusiv la întreţinerea utilajelor, de comun acord.

Rămâne însă de văzut în ce măsură va putea fi posibilă o bună înţelegere între cele două părţi, date fiind "ciocnirile" actuale.

Şi încă o precizare pentru domnul primar. Banii pe suprafaţă nu sunt ai Consiliului local, el poate doar să îi administreze. Banii sunt exclusiv pentru păşunea comunală şi ideal ar fi să se ajungă la o înţelegere cu crescătorii din Asociaţie pentru gestionarea lor.

În cele din urmă, primarul concluzionează: "... tractorul este bun. Poate că lucrările cu banii care vor mai veni pe suprafaţă se vor face chiar cu utilajul acesta, iar cheltuielile n-o să fie atât de mari. Şi e normal să fie aşa, să nu închiriem utilaje de la altă firmă sau să plătim servicii, adică să aruncăm banii pe fereastră..."

Din punct de vedere tehnic, tractorul şi tocătoarea îşi fac treaba. Având în vedere gradul ridicat de degradare a păşunii, orice altă variantă de lucru e din start inutilă. Tocmai de aceea, revin la motivul pentru care Consiliul local Coşteiu a refuzat categoric să încheie cu Asociaţia "Ovitim-Mioriţa" contractul de păşunat pe 2009, şi anume faptul că nici până în prezent păşunea nu e curăţată.

Tocmai pentru că banii au venit târziu, justifică executarea parţială a lucrărilor pe păşune de către Asociaţie. Iar conform legii, nici Consilierii locali şi nici membrii Asociaţiei crescătorilor nu se pot trage reciproc la răspundere. Nici pentru că nu s-a lucrat păşunea, nici pentru că nu s-au cheltuit banii aşa cum prevede legea.

Singurele insituţii abilitate să facă acest lucru sunt Prefectura, în cazul sesizărilor uneia din părţi şi APIA, instituţie care poate dispune controale în teren pentru verificarea celor declarate în cererea pentru sprijinul pe suprafaţă.


ULTIMA ORĂ

Primăriile ar putea fi obligate să închirieze păşunile

Ministerul Agriculturii este pe cale să emită un ordin ministerial, prin care primăriile vor fi obligate să cedeze dreptul de folosinţă şi de întreţinere a păşunilor crescătorilor de animale de pe raza comunei de domiciliu, susţin reprezentanţii crescătorilor de ovine/caprine. Nicolae Cioran (foto), vicepreşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Ovine “Romovis”, ne-a declarat că ministrul agriculturii le-a promis că începând cu această săptămână (18-22 mai), federaţiile de profil vor fi chemate la tratative, pentru elaborarea şi perfectarea legislaţiei privind păşunile.

“Federaţia are două propuneri de bază la elaborarea acestui ordin, şi anume: păşunilor să nu li se schimbe destinaţia, iar primăriile să închirieze sau să arendeze suprafeţele de păşune pe o perioadă de 10-15 ani. O altă problemă este că primăriile au dreptul să depună dosare pentru subvenţia care se referă strict la îmbunătăţirea păşunilor.

Dacă primăriile nu încheie contracte de închiriere, se presupune că n-au avut cu cine, iar în comună nu există crescători de animale şi nici animale. Motivul este însă altul şi ne îndoim că primăriile care vor lua subvenţia vor folosi banii pentru a întreţine păşunile. Singurul interesat să facă acest lucru este crescătorul de animale.

De aceea, este important ca primăriile să închirieze păşunile fermierilor”, a precizat Nicolae Cioran.



Nicoleta Dragomir

A apărut numărul din mai 2009 al Revistei Ferma!

Numărul din mai 2009 al Revistei Ferma vine cu noutăţi în domeniul agronomiei, horticulturii, tehnologiei, agromediului, nutriţiei, taurinelor, porcinelor, ovinelor şi caprinelor, aviculturii, pisciculturii şi medicinei veterinare.

DIN CUPRINS:


În actualitate

• De când cu sprijinul pe suprafaţă, toată lumea se bate pe păşunea comunală!
• Multe discuţii şi puţine soluţii pentru crescătorii de bovine
• Subvenţia, mai încâlcită ca lâna oilor
• Ştiri agricole
• Târgul de Agricultură de la Novi Sad
• Obiceiul „Măsurii oilor” în Ţara Bârgăului
• Agraria nu crede în criză
• Calendar agro-expo
• Zilele agriculturii în Ungaria


Agronomie

• Păşunea şi păşunatul raţional (I)
• Agricultura românească: inundată de promisiuni, uscată de secetă
• Lucerna: momentul optim de recoltare
• Luna mai în cultura mare: atacul buruienilor


Horticultură

• Cultura biologică a ardeiului
• Combaterea bolilor şi a dăunătorilor
• Recomandări de vară pentru pomicultură
• Decorul floral al spaţiilor verzi
• Căpşunii: din cultură, pe tejghea


Tehnologie

• Cultivatorul pentru prăşit universal HL
• Execuţia frontală a răzorului de sămânţă
• Tratarea solului cu abur supraîncălzit
• Combinatorul Frakomb pentru prelucrarea patului germinativ
• Aparate de spălat Kränzle


Agromediu

• Biomasă, bioenergie, biocombustibili


Nutriţie

• Celuloza în hrana rumegătoarelor
• Sisteme moderne de furajare a vacilor


Taurine

• Şi produsele lactate se pot falsifica!
• Perioada decisivă pentru soarta unei vaci: de la repausul mamar, la starea de lactaţie
• Confort în mişcare, cu pardoseli elastice


Porcine

• Genetică la cel mai înalt nivel de la Pig.At


Ovine şi caprine

• Sibiul a găzduit prima expoziţie naţională de ovine
• Creşterea şi îngrăşarea tineretului caprin la păşune


Avicultură

• Asiguraţi un climat optim în adăposturi!


Piscicultură

• Acvacultura deşertică în climatul românesc


Medicină veterinară

• Controlul bolii de Gumboro în exploataţiile de păsări
• Influenţa porcină: caracteristici ale bolii la suine






Ferma

Zilele Academice Timişene

În perioada 14-15 mai, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, s-a desfăşurat cea de-a patra sesiune ştiinţifică sub egida Zilelor Academice Timişene. Lucrările s-au deschis cu manifestarea de decernare a două titluri de Doctor Honoris Causa: unul acordat Acad.Prof.dr. Cristian Hera, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, şi altul, Prof.dr. Leon Sorin Muntean, de la USAMV Cluj-Napoca.

În urma dezbaterii de către Senatul USAMVB a propunerii de acordare a acestei distincţii, Acad.Prof.dr. Cristian Hera a primit acest titlu “pentru activitatea ştiinţifică desfăşurată la cele mai înalte cote în mai multe domenii în care domnul academician Cristian Hera s-a afirmat şi s-a pus în slujba agriculturii naţionale, prin excepţionala pregătire profesională de care a fost preocupat toată viaţa. Acesta este omul, cercetătorul, omul de ştiinţă, academicianul pe care USAMVB din Timişoara îl aduce, prin acordarea titlului de Doctor Honoris Causa, în galeria de personalităţi de excepţie din sfera activităţii sale”, a subliniat Prof.dr. Valeriu Tabără, care, în calitate de preşedinte al Comisiei de evaluarea a activităţii ştiinţifice şi didactice a academicianului, a prezentat Laudatio.

Cristian Hera, pe parcursul celor 50 de ani de activitate, cu o vastă experienţă în cercetare, a avut contribuţii ştiinţifice originale şi de excepţie în domenii precum ştiinţa solului, nutriţia plantelor şi folosirea raţională a îngrăşămintelor. Membru titular al ASAS din 2004, membru al mai multor societăţi ştiinţifice româneşti şi internaţionale, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Academia Română, doctor în agronomie, doctor docent în ştiinţe, Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi din străinătate, academicianul are partea de recunoaşterea naţională şi internaţională a întregii sale cariere ştiinţifice.

„Mi-am ales acest domeniu nu numai pentru că reprezenta o tematică de cercetare extrem de actuală şi de perspectivă, dar şi pentru faptul că, aşa cum se cunoaşte de pe vremuri, la umbra stejarului nu creşte nimic folositor. Pentru mine, stejarul cel mai falnic era academicianul David Davidescu, al cărui colaborator şi doctorand am fost.

Am dorit să mă implic într-un domeniu de cercetare nou, în care să-mi desfăşor activitatea cu forţe proprii şi cu implicare totală, pentru a obţine cunoaştere şi recunoaştere atât în ţară, cât şi în străinătate”, a mărturisit Cristian Hera.

Pe parcursul celor două zile ale manifestării academice au avut loc trei simpozioane de comunicări ştiinţifice: “Tendinţe de dezvoltare în agricultura europeană”, organizat de Facultatea de Agricultură; Explorarea şi diversificarea biodiversităţii în horticultură şi silvicultură”, susţinut de Facultatea de Horticultură şi Silvicultură; “Managementul dezvoltării rurale durabile”, organizat de Facultatea de Management Agricol.



Ferma

“Expoziţia Regională de Bubaline” va avea loc în data de 21 mai 2009, în localitatea Românaşi, judeţul Sălaj.

SC Global Distribution Group SRL, organizatorul manifestării împreună cu partenerii: Asociaţia Crescătorilor de bovine din Sălaj şi Asociaţia Crescătorilor de bivoli din Transilvania au anunţat următorul program al expoziţiei:

- 10.00 - 10.30 Deschidere eveniment;
- Prezentare standuri;
- 10.30 – 12.30 Bonitarea si premierea animalelor;
- 12.30 - 14.30 Simpozion - Actualitate si perspective in cresterea bubalinelor in Romania;
- Lansarea pliantului: “Calendarul reproductiei la bubaline”;

Participă crescători de bivoli din judeţele: Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Maramureş;

Evenimentul este organizat in cadrul proiectului: “Implementarea sistemului de exploatare de tip Euro-ferma pentru lapte si carne la specia bubaline - modernizarea sistemelor de crestere, nutritie si reproductie, obtinerea si promovarea produselor traditionale si de nisa din lapte si carne de bubaline ”, cofinanţat de Banca Mondiala si MADR.

Expoziţie în perioada 22 - 23 mai pe DN 15 Roman - Piatra Neamţ, intersecţia cu Miron Costin

Expoziţia e organizată de Almos Agrorom s.r.l. şi va oferă:

- vizitarea a 32 de soiuri de grâu pe loturi demonstrative
- expoziţie de utilaje agricole
- demonstraţii în câmp

În rândul participanţilor vor fi furnizori de maşini agricole, furnizori seminţe, furnizori pesticide şi alţii.

Programul: 22.05.2009 - ora 10:00 Deschidere oficială
Zilnic orele 11:00 şi 14:00 demonstraţii în câmp cu utilaje agricole.

Comisia Europeană prezentă la Agraria 2009

Standul de internet al Revistei Ferma

Standul Ferma la Agraria 2009

Vă aşteptăm la Agraria 2009

Vino la Agraria 2009! Ţi se potriveşte!

În perioada 6-10 Mai 2009 se va desfăşura la Cluj - Napoca, în Complexul Expoziţional Expo Transilvania, cea de a 15-a ediţie a Târgului Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje Agraria, manifestare expoziţională recunoscută ca fiind cea mai importantă din zona Transilvaniei.

Ediţia din 2008 a confirmat încă o dată renumele de care se bucură Agraria, renume datorat în primul rând participanţilor din ţară şi străinătate - expozanţi, parteneri, vizitatori, peste 10.000 mp suprafaţă de expunere, 300 de firme expozante, peste 15.000 de vizitatori.

La Agraria 2009, ediţia cu numărul 15, organizatorii Intermarketing & Consulting, Expo Transilvania şi Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, vă propun un program de conferinţe pe teme de actualitate, prezentări de animale de rasă, târg de joburi, Zilele Fermierului (7-9 Mai 2009), tombolă cu premii, acestea fiind doar câteva dintre acţiunile care se vor desfăşura în paralel cu Agraria. Mai multe detalii găsiţi pe: www.agraria.info.ro.

Ferma