Revista Ferma

AgroShop

Anunturi Agricole

Targului pentru Fermieri si Industrie Alimentara AGRALIM

Solutii profesionale pentru industrie si agricultura

joi, 9 februarie 2012

Isteria oului stresat



De circa patru ani încoace, la televizor apar tot felul de “specialişti” care ne explică cum stă treaba cu oul stresat. Anul acesta au venit cu o altă găselniţă şi, vezi dragă doamne, se face mare tam-tam că de la 1 ianuarie a.c., avicultorii nu mai au voie să crească găini ouătoare în baterii


Dar scumpii noştri “specialişti” au uitat să specifice două lucruri: că este vorba de baterii neîmbunătăţite (şi apropos, englezescul “cage” nu se traduce mot a mot “cuşti”, ci “baterii“) şi în al doilea rând, discutăm de o directivă europeană din anul 1999, Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 pentru stabilirea standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare.
Deci: cine avea de gând să se alinieze noilor norme tehnice avea timp să o facă. Românul nostru, în schimb, fie s-a lăsat pe ultima sută de metri, fie n-a ştiut, fie a considerat că “va merge şi aşa”.
Totuşi nu este de speriat, deoarece din totalul de 29 de exploataţii luate în vizor de ANSVSA doar două riscă să fie închise pentru nerespectarea acestei directive (conform declaraţiilor oficiale). În plus, nu suntem singura ţară în această situaţie, deoarece mai sunt ţări avertizate de către oficialii europeni cu privire la nerespectarea acestor norme: Ungaria, Italia, Letonia, Spania, Grecia, Belgia, Bulgaria, Cipru, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Ţările de Jos.

De unde vine “stresul”
Pentru a clarifica odată pentru totdeauna situaţia, trebuie specificat că aceste norme tehnice au apărut la presiunea societăţii civile cu privire la condiţiile de creştere, şi nu în urma unui studiu ştiinţific care să vină şi să spună că “Uite, domnule, am studiat pe un efectiv x în sistem de creştere în baterie şi am ajuns la concluzia că oul produs este dăunător consumului uman”. Nici pe departe aşa ceva. Subliniez faptul că au fost şi fermieri care au exagerat şi au suprapopulat bateriile. Aşadar, din cauza unora au avut de tras majoritatea. Dar acest lucru se poate întâmpla cu orice sistem de creştere.
Sistemul de creştere în baterie a fost prezentat pentru prima oară în anul 1931, în SUA, în volumul “Battery Brooding“ (Creşterea în baterie), unde sunt expuse patru avantaje ale acestuia, comparând două efective de păsări: unul crescut la sol şi altul crescut în baterie.
În România, acest sistem a început să fie utilizat la scară largă începând cu anii 1964. Marile puteri economice, Japonia, SUA, Anglia, Canada utilizau aceste sisteme deja de peste 20 de ani. Din anii 1964 până în anii 1990 toate ouăle de consum erau produse în aceste baterii, care acum sunt atât de blamate.
Eu mă întreb: oare părinţii noştri au consumat ouă stresate? Oare din acest motiv suntem noi stresaţi acum?

Reglementări europene
Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 formulează standardele minime privind protecţia: pe de o parte a Găinilor ouătoare crescute în baterii (neîmbunătăţite şi îmbunătăţite), pe de altă parte a Găinilor ouătoare crescute la sol pe aşternut permanent cu acces liber în padoc şi în sisteme ecologice.
Reglementările europene se aplică oricărui producător de ouă, indiferent dacă ouăle sunt sau nu comercializate folosind un cod de identificare al metodei de producţie.
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1907/90 (cu amendamentele ulterioare) formulează standardele de comercializare a ouălor. Cu condiţia respectării anumitor reguli, ouăle pot fi marcate astfel:
 numărul 3 pentru “ouă provenite de la găini crescute în baterii”: la comercializarea ouălor nu se face distincţie între bateriile îmbunătăţite şi cele convenţionale. 
• numărul 2 pentru “ouă provenite de la găini crescute la sol”: creştere la sol pe aşternut permanent fără acces în padocuri. 
• numărul 1 pentru “ouă provenite de la găini crescute în sistem extensiv (free range eggs)”: creştere pe aşternut permanent, cu acces liber în padoc 
• numărul 0 pentru găini ouătore crescute în sisteme ecologice (ferme ecologice).


Date tehnice, prevăzute de normele legislative
• Găini ouătoare crescute în baterii neîmbunătăţite
Directiva Consiliului 1999/74/CE - transpusă în legislaţia românească prin Ordinul ANSVSA nr. 73 din 15 august 2005 - stipulează următoarele: “De la 1 ianuarie 2003, înfiinţarea de noi unităţi cu baterii neîmbunătăţite este ilegală.

Mai mult, de la 1 ianuarie 2012, utilizarea bateriilor neîmbunătăţite deja existente pentru producţia de ouă este ilegală”. În acelaşi timp, este important să subliniem că de la 1 ianuarie 2003 chiar şi bateriile neîmbunătăţite existente ar trebui să răspundă următoarelor cerinţe:
- Să asigure cel puţin 550 cm2 spaţiu per cap de găină ouătoare;
- Să asigure cel puţin 10 cm front de furajare pe cap de găină ouătoare;
- Să existe cel puţin două adăpători prin picurare sau cu pahar colector în fiecare cuşcă;
- Să aibă cel puţin 40 cm înălţime a cuştii la peste 65% din suprafaţa acesteia şi nu mai puţin de 35 cm în orice punct.
- La pardoseli cu suprafaţa înclinată, panta nu trebuie să depăşească 14% şi bateriile trebuie prevăzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor.

• Găini ouătoare crescute în baterii îmbunătăţite
De la 1 ianuarie 2012, creşterea găinilor ouătoare în baterii se poate face numai în sisteme de baterii îmbunătăţite.

Bateriile îmbunătăţite trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- Să asigure cel puţin 750 cm2 de spaţiu în cuşcă pe cap de găină ouătoare, din care 600 cm2 suprafaţă utilizabilă şi cel puţin 45 cm înălţime în cuşcă;
- Suprafaţa totală în cuşcă trebuie să fie de minim 2.000 cm2;
- Să asigure cel puţin 12 cm front de furajare pe cap de găină ouătoare;
- Să existe cel puţin două adăpători prin picurare sau cu pahar colector în fiecare cuşcă;
- Înclinaţia pardoselii nu trebuie să depăşească 14%;
- Să fie dotate cu stinghii de odihnă, asigurându-se minim 15 cm de stinghie per pasăre;
- Să fie dotate cu un cuibar şi o zonă cu aşternut, iar înălţimea cuştii deasupra cuibarului şi a zonei cu aşternut să fie de minim 20 cm;
- Să existe o alee cu lăţimea minimă de 90 cm între liniile de baterii;
- Distanţa dintre pardoseală şi baza unui nivel al bateriei trebuie să fie de cel puţin 35 cm;
- Să fie prevăzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor.

Implementarea în România a standardelor comunitare de comercializare prezintă avantaje precum: consumatorul primeşte informaţii sigure cu privire la condiţiile de producere a ouălor; standardele UE asigură o bază bună pentru diferenţierea preţurilor conform metodelor de producţie, dar şi pentru diferenţierea producţiei de ouă în sistemele de creştere la sol, precum şi în baterii.
Stimaţi fermieri şi consumatori, vă rugăm să aveţi grijă cine vă sfătuieşte, cine vă îndrumă şi nu uitaţi că OUL NU ESTE STRESAT. Iar anul 2012 nu a adus nici o noutate în acest domeniu, toate lucrurile de care se face acum mare caz sunt ştiute de mult timp.

AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
Sistemul de creştere a găinilor ouătoare în baterii prezintă următoarele avantaje: păsările pot fi uşor observate şi controlate sanitar-veterinar; eliminarea totală a aşternutului permanent (rumeguş, paie etc.); găinile bolnave se pot îndepărta uşor; producţia de ouă pe suprafaţa construită este mult mai mare; incidenţa la maladii este mai redusă; gradul de curăţenie a cojii oului este mult superior; rentabilitate economică mare; controlul în totalitate a factorilor de microclimat; producţie mare de ouă pe pasăre.
Fiecare sistem are şi dezavantaje, de fapt încă nu a fost inventat un sistem perfect. Dezavantajele ar fi: apariţia bolilor de civilizaţie, sindromul ficatului gras; isteria aviară; oboseala de cuşcă; năpârlirea timpurie; mâncarea ouălor; smulgerea penelor; canibalism; investiţii foarte mari în adăposturi, baterii, sisteme de furajare, adăpare şi de control al factorilor de microclimat; cheltuieli energetice foarte mari.
Menţionez că am avut ocazia să cresc găini şi în baterii, şi la sol. 


OUĂLE CU CIFRA 3 RĂMÂN ÎN COMERŢ
După ce iniţial a informat că ouăle marcate cu cifra 3 nu mai pot fi comercializate pentru consum, ANSVSA a revenit cu precizarea că în comerţ se vor găsi în continuare ouă purtând cifra 3, dar numai dacă provin de la găini crescute în baterii îmbunăţite (modernizate) conform normelor europene.
“Începând cu data de 1 ianuarie 2012, vor fi produse şi comercializate în continuare pe piaţa românească ouă marcate cu cifra 3, pentru categoria respectivă de ouă, dar, spre deosebire de situaţia din anul 2011, cifra 3 semnifică faptul că ouăle provin de la găini crescute în baterii (cuşti) îmbunătăţite (modernizate) conform normelor europene, fapt care garantează vânzarea lor către consumatori”, se precizează într-un comunicat de presă al ANSVSA.
Ouăle provenite de la găini crescute în cuşti nemodernizate nu mai pot fi vândute pe piaţă, în coajă, ci vor fi trimise către procesare industrială.

200 MILIOANE EURO PENTRU MODERNIZAREA FERMELOR
În ultimii patru ani, crescătorii de păsări din România au investit circa 200 milioane euro pentru modernizarea fermelor de creştere a găinilor ouătoare. Termenul de amortizare a investiţiilor este de 10-12 ani. “Producătorii din ţara noastră au făcut eforturi deosebite şi în ultimii patru ani au reuşit să modernizeze fermele de găini ouătoare în procent de 95%. A fost un efort investiţional de circa 200 milioane de euro per total sector.
5% din ferme n-au reuşit încă să-şi modernizeze, până la 31 decembrie 2011, cuştile, dar sunt sigur că în următoarele două luni acestea vor reuşi să încheie programul de modernizare. Investiţiile se amortizează în 10-12 ani.
Revine un cost cu amortizare de circa 1 eurocent/ou, un efort - zic eu - nu foarte mare per ou”, a declarat preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, Ilie Van, la postul public de televiziune. Cu toate acestea, preţul ouălor n-a crescut, ba chiar a înregistrat o uşoară scădere la poarta fermei de la începutul acestui an, a mai spus Ilie Van.

 sursa:

Revista Ferma

marți, 7 februarie 2012

Legea dreptului de autor

buna ziua,
va aduc la cunostinta ca in editia dumneavoastra apare publicat urmatorul articol: Cresterea puilor de carne in perioada demaraj 1-21 zile acestase regaseste la urmatorul link: http://www.mesageruldevalcea.ro/uncategorized/cresterea-puilor-de-carne-in-perioada-demaraj-1-21-zile Va rog sa precizati sursa si autorul sau daca nu sa stergeti acest articol, deoarece incalcati legea dreptului de autor. Va multumesc PS articolul a fost publicat in Revista Ferma nr. 2(46)/2007-- de catre subsemnatul si se gaseste la urmatoarea adresa http://www.revista-ferma.ro/autori-leonard-constantin-stafie/cresterea-puilor-de-carne-in-perioada-demaraj-121-zile.html dr ing Leonard Constantin Stafie Asociatia Profesionala a Crescatorilor de Pasari de Carne si Oua din judetul IASI tel 0740775734 fax 0332814334 www.leonardstafie.blogspot.com www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro www.agroshop.ro

Revista Recolte Bogate Ianuarie 2012


Revista Recolte Bogate din ianuarie 2012 are următorul cuprins:


Editorial
AGRICULTURA D.S.O.: Învaţă să te Descurci Singur şi Onorabil


Cultura mare
Starea culturilor de câmp


Sondaj
Ferma, în topul revistelor de agricultură


Agrometeo
Estimări privind evoluţia condiţiilor agrometeorologice în luna februarie 2012


Secretul marilor recolte
  • Grâu şi rapiţă: Putem avea recolte bogate în condiţii de secetă?
  • Agrotehnica antierozională este la... pământ!
  • Seceta de primăvară e mult mai păguboasă
  • Sămânţa bună dă roade în ogorul fertil al pasiunii
  • Recenzie: Fitopatologie, ediţia a II-a
  • 2011, an de coşmar pentru legumicultori
  • Solarul.. cu “tot ce sporeşte şi creşte-n izvorniţă”
  • Succesul se conservă „la borcan”
  • Viticultură: Producţiile viitoare se hotărăsc de pe acum

Piaţa agricolă

  • Recolta de grâu din UE în 2012
  • AUSTRALIA: Stocurile de cereale în creştere


Agro actual
  • Vai de cozonacul nostru!
  • Când puteţi cere bani europeni în 2012?
  • 740 euro/ha pentru tomatele destinate procesării

Mapamond agricol

Agricultura în Olanda


Mica publicitate
www.anunturi-agricole.ro


 Recolte BogatePosted by Picasa

Unde-s steguleţele de altădată?


Acum cinci ani, pe vremea asta, România era stat UE nou-nouţ, cu pretenţii mari şi planuri frumoase

Desigur, pregătirile pentru aderare începuseră din timp, cu negocierea Tratatului, cu stabilirea priorităţilor şi a proiectelor nenumărate care aveau să absoarbă cu nesaţ din fondurile europene ce stăteau să se reverse asupra noastră. Desigur, nu s-a întâmplat aşa. Cel puţin nu în agricultură.
La începutul lunii octombrie 2006, ministrul agriculturii de atunci, Gheorghe Flutur, avusese o întâlnire cu vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Acesta din urmă a subliniat că România trebuie să facă eforturi pentru absorbţia fondurilor europene chiar din primele săptămâni ale anului 2007. Surpriză însă! Eforturile, dacă au existat vreodată, s-au concretizat foarte timid, şi asta nu în anul de graţie 2007.
Să nu uităm că toate acestea se petreceau după un an al vestitelor steguleţe roşii pentru agricultură, pe care Uniunea Europeană ni le-a oferit cu generozitate. Şi nu de buni ce eram noi în ultimul an de preaderare, ci dimpotrivă.
Nesiguranţa, incompetenţa şi incapacitatea de a lua decizii au tras după ele tot ce s-ar fi putut întâmpla bine în agricultura românească, imediat după aderare. Pe atunci încă nu era finalizat Planul naţional de dezvoltare rurală. Nu era încă determinată suprafaţa de teren eligibilă, fapt pentru care CE ne-a tot urecheat. Majoritatea judeţelor nu-şi încheiaseră cadastrul agricol. Nu că acum am sta mai bine.
Campania de primăvară debuta în 2007 fără subvenţii (mulţi duceau deja dorul cuponiadelor de altădată), iar structurile instituţionale care trebuiau să gestioneze fondurile comunitare, nu erau funcţionale în momentul aderării. Rând pe rând, ieşeau la iveală toate neregulile şi lucrurile prost făcute în agricultură, pe care mulţi s-au înghesuit să le ascundă sub preş.
După cinci ani, pe unii încă îi mai tulbură normele UE. Alţii încă mai dau vina pe ele, şi asta pentru că e mai simplu să cauţi ţapul ispăşitor decât să-ţi vezi de treabă.
Absorbţia fondurilor europene este în continuare o mare provocare pentru România. Nu ducem deloc lipsă de proiecte însă nu ducem lipsă nici de exces de zel. Ceea ce face ca buna credinţă să pălească în faţa anumitor interese şi a lipsei de profesionalism.
Banii, mulţi bani, alocaţi pentru formarea şi instruirea funcţionarilor care gestionează fondurile europene, sunt de multe ori o investiţie proastă. Prin birouri îşi fac loc tot felul de încurcă-lume, care transformă mii de proiecte în dosare neeligibile.
Pentru că habar n-au de ceea ce au de făcut sau pentru că, pur şi simplu, n-au chef să facă. Primim îngrijorător de multe semnale în acest sens. Oameni care au trecut de faza sesizărilor şi a contestaţiilor, a răspunsurilor standard şi a punctajelor... aleatorii. Toate acestea nu-i afectează doar pe cei care încearcă să se dezvolte, să producă mai mult şi mai bine.
Dacă înainte de aderare, responsabilii cu implementarea politicilor agricole şi cu aducerea în ţară a banilor europeni mai puteau fi suspectaţi de naivitate sau neştiinţă într-ale Comunităţii Europene, după cinci ani nimeni nu ne mai consideră începători în problema atragerii fondurilor. Şi nimeni nu ne mai caută scuze. Nu se mai aruncă în agricultură cu steguleţe, ci cu penalizări de zeci de milioane de euro.
Anul 2012 a început cam la fel ca 2007.
Suntem sută la sută convinşi că trebuie să absorbim mai mulţi bani pentru agricultură şi dezvoltare rurală dar parţial pregătiţi când vine vorba să trecem la fapte. În 2012, autorităţile romââne şi-au propus, prin proiectul de buget, să atragă fonduri UE de şase miliarde de euro, din care 2,4-2,5 miliarde euro pe agricultură şi dezvoltare rurală şi 3,5-3,6 miliarde euro pe fonduri structurale şi de coeziune. Intenţii bune avem, bani ar fi suficienţi, proiecte sunt destule. Unde greşim?

Revista Ferma Ianuarie 2012



Actualitate
Agro pamflet: “Atenţie, se-nchid uşile! Urmează Măsura 112!”
Sondaj presa agricolă din România: Ferma, pe locul I
Agroinfo: „Pârloagele ecologice” nemulţumesc fermierii
Agroinfo: România va insista pentru taxare inversă şi la legume-fructe
Opinii: Ţăranul dezrădăcinat, reconvertit la agricultură
LAPAR încă vrea cei 73,35 euro/ha
Drept la replică MADR
“MADR se amestecă în treburile interne ale asociaţiilor cu scopul de a le distruge”
Tinerii fermieri: Respinşii sunt de vină
Selecţie dură pe banii de subzistenţă
Dosar Ferma: Războiul adeverinţelor
Agroinfo: Vaca românească şi politicile de stat. De stat pe loc.
Exportul cărnii de porc: potenţial de circa un miliard de euro anual
Garanti Leasing finanţează tehnica agricolă
Calendar agro-expo 2012
Agro meteo
Evoluţia condiţiilor agrometeorologice în intervalul februarie - martie 2012

Plante furajere
Trifoiul roşu: producţia de azot biologic

Cultura mare
Culturile de câmp la început de an nou
Succes agricol în Vaslui datorită geneticii ultra-performante Euralis
Horticultură
Protecţia zmeurului cu solariile Haygrove
Soiul, factor de bază pentru modernizarea sortimentului pomicol
Răsaduri altoite de la AGRIPLANT, din Grecia
Atenţie unde amplasaţi cultura de cartof
Utilaje agricole
O lună întreagă de revizii gratuite la MEWI
Noua strategie Amazone
Grupul Maschio Gaspardo: o familie, un brand, un manager şi echipa sa
Vestul ţării are un nou dealer Deutz Fahr
Titan Machinery, în România
Noutăţi de la Güttler
Săptămâna Verde, Berlin
Maşini de stropit de la Tehnofavorit Bonţida
Supertino seriile M şi DM - maşina de pregătit şi administrat furaje
Nutriţie
Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
Cartofii în alimentaţia scroafelor în lactaţie
Efectele DEL-CA-MAG la vacile de lapte
Taurine
Alternativa: Producţia de carne de bovine
Ştiţi ce este epigenetica?
Poveştile fermei: Alexandrina Sava, de la calculator, la vacile cu lapte!
Porcine
Indicele de utilizare a scroafelor

Ovine şi caprine
Intoxicaţia la capre
2011 a fost anul oierilor
Avicultură
Isteria oului stresat
Apicultură
Bilanţul anului apicol 2011
Mica publicitate
Anunţuri Agricole
Ferma

vineri, 27 ianuarie 2012

Din SERIA - OUL STRESAT - regia.....stiti voi cine

Isteria oului stresat in numarul din ianuarie a Revistei FERMA


mai multe in numarul din ianuarie a Revistei FERMA

Revista FERMA - cea mai buna revista de specialitate


Revista FERMA
www.revista-ferma.ro
Revista Ferma este liderul publicaţiilor agricole din România (peste 85% din piata publicatiilor agricole - Sondaj Kleffmann). După 14 ani de la apariţia primului număr, revista Ferma continuă să fie dedicată tuturor acelora pentru care agricultura este nu numai un mod de viaţă, ci mai ales o afacere.
Distribuţie prin: abonamente, firme specializate cu reţele naţionale şi regionale, instituţii agricole
Conţinut editorial: revista acoperă toate domeniile de interes ale agriculturii moderne: tehnologii de creştere şi exploatare a animalelor, cultura mare, plante furajere, prognoza agro-meteo, horticultură, medicină veterinară, maşini şi utilaje agricole, echipamente zootehnice, construcţii şi instalaţii, legislaţie, bursa produselor agricole, interviuri, reportaje, opinii, ştiri, anunţuri agricole, publicitate
• publicaţie lunară • tiraj: 25.000 exemplare • format A4, 116/124 pagini, color • arie de acoperire: naţională

Revista RECOLTE BOGATE
www.recolte-bogate.ro
După aproape şase ani de la prima apariţie, ziarul Anunţuri Agricole a beneficiat, începând cu noiembrie 2010, de o transformare totală, devenind revista „Recolte bogate”.
„Recolte bogate” este o publicaţie tipărită, cu apariţie lunară, care vă oferă informaţii despre: practicile de producţie, oportunităţile de afaceri, preţurile şi pieţele, posibilităţile de finanţare, legislaţie, tehnologiile de ultimă generaţie, opinii, interviuri şi secretele reuşitei în ceea ce priveşte PRODUCŢIA AGRICOLĂ VEGETALĂ (cultura mare, viticultură, legumicultură, pomicultură, protecţia plantelor). Toate sub sloganul: „Secretul marilor recolte”.
Noua publicaţie este destinată celor aproximativ 60 de mii de cultivatori de teren agricol din România, care lucrează peste zece hectare, producătorilor din principalele bazine legumicole din ţară, pomicultorilor şi viticultorilor.
Distribuţia revistei se face prin intermediul abonamentelor individuale, prin acţiuni promoţionale şi diverse programe de marketing aplicate de Ferma Media Grup, precum şi prin participarea la demonstraţiile, târgurile şi expoziţiile naţionale şi internaţionale de profil.
• publicaţie naţională • tiraj: 18.000 exemplare • 52/60 pagini full color


Revista UTILAJE AGRICOLE
www.utilajeagricole.ro
Singura revistă de tehnică agricolă din România.
• publicaţie naţională • tiraj: 10.000 exemplare/ediţie • 52/60 pagini full color


Portalul AGROINFO
www.agroinfo.ro
Cel mai vizitat portal si site de agricultura din Romania - Sondaj Kleffmann
Actualitatea agricolă online, motor de căutare, sondaje pe teme agricole, director web, discuţii, agro-forum, agro-meteo, agro-legislaţie, ştiri, revista presei, anunţuri, referate, cartea agricolă prin poştă, galerie de imagini, oportunităţi de afaceri...
NOU: AgroinfoTV (www.agroinfo.ro/video)


Site-ul ANUNTURI AGRICOLE
www.anunturi-agricole.ro
Cuprinde: anunţuri gratuite şi evidenţiate contra-cost, informaţii de actualitate, ştiri naţionale şi internaţionale, legislaţie, oportunităţi de afaceri în agricultură, preţuri şi pieţe, meteo, calendar expoziţional, comenzi de cărţi agricole...


Site-ul AGROSHOP
www.agroshop.ro
Cărţi agricole prin poştă, magazin online de cărţi pentru fermieri, produse şi articole: sanitar-veterinare, de grădinarit, pentru cultura plantelor, creşterea animalelor, legumicultură, ambalaje.
Cartea Agricolă prin Poştă

Revista Ferma - numarul 1 in topul revistelor agricole


Sursa: www.revista-ferma.ro

Revista FERMA - numarul 1 in topurile revistelor agricole

sursa: www.revista-ferma.ro

joi, 22 decembrie 2011

Romania se numara printre statele avertizate de UE cu privire la sistemul de crestere in baterii neimbunatatite pentru gaini ouatoare


Statele din Uniunea Europeana, care nu respecta interdictia de a creste gaini ouatoare in baterii neimbunatatite incepanad cu 1 ianuarie 2012, vor fi sanctionate. Comisarul european pentru sanatate, John Dalli, a precizat deputatilor europeni ca scrisorile au fost trimitse pentru 13 state membre care nu au progresata sau au facut prea putin pentru implementarea directivelor europene cu privire la standardele de crestere a gainilor ouatoare, in speta cresterea gainilor ouatoare in baterii neimbunatatite. Aceste state vor fi sanctionate conform reglementarilor in vigoare. Statele membre care nu au respectat aceste norme sunt: Ungaria, Italia, Letonia, Spania, Grecia,Belgia, Bulgaria, Cipru, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Ţările de JosCComisia Europeană a fost aspru criticată pentru eşecul său propriu, de a acţiona mai ferm, pentru a forţa statele membre pentru a se conforma interdicţiei, precum şi pentru a preveni comerţul cu ouă produse  în mod ilegal, după intrarea în vigoare în ianuarie a legislaţiei.Găini ouătoare crescute în baterii neîmbunătăţite
Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 pentru stabilirea standardele minime pentruprotecţia găinilor ouătoare, transpusă în legislaţia românească prin Ordinul ANSVSA nr. 73 din 15august 2005 stipulează următoarele: “De la 1 ianuarie 2003, utilizarea de baterii neîmbunătăţite esteilegală. Mai mult, de la 1 ianuarie 2012, utilizarea bateriilor neîmbunătăţite deja existente pentruproducţia de ouă este ilegală”.În consecinţă, în acest manual nu este prezentat un exemplu de construcţie al unui sistem de creştereîn baterii neîmbunătăţite. În acelaşi timp, este important să se sublinieze că de la 1 ianuarie 2003 chiarşi bateriile neîmbunătăţite existente trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:• Să asigure cel puţin 550 cm2 spaţiu în baterie pe cap de găină ouătoare;• Să asigure cel puţin 10 cm front de furajare pe cap de găină ouătoare;• Să existe cel puţin două adăpători prin picurare sau două adăpători cu pahar colector în fiecarecuşcă;• Să aibă cel puţin 40 cm înălţime a cuştii la peste 65% din suprafaţa cuştii şi nu mai puţin de 35 cm înorice punct.• La pardoseli cu suprafaţa înclinată, panta nu trebuie să depăşească 14% şi bateriile trebuieprevăzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor
.Găini ouătoare crescute în baterii îmbunătăţite
De la 1 ianuarie 2012, creşterea găinilor ouătoare în baterii se poate face numai în sisteme de bateriiîmbunătăţite.Bateriile îmbunătăţite trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:Ÿ Să asigure cel puţin 750 cm² de spaţiu în cuşcă pe cap de găină ouătoare, din care 600 cm²suprafaţă utilizabilă şi cel puţin 45 cm înălţime în cuşcă;Ÿ Suprafaţa totală în cuşcă trebuie să fie de minim 2.000 cm²;Ÿ Să asigure cel puţin 12 cm front de furajare pe cap de găină ouătoare;Ÿ Să existe cel puţin două adăpători prin picurare sau două adăpători cu pahar colector în fiecarecuşcă;Ÿ Înclinaţia pardoselii nu trebuie să depăşească 14%;Ÿ Să fie dotate cu stinghii de odihnă, asigurându-se minim 15 cm de stinghie per pasăre;Ÿ Să fie dotate cu un cuibar şi o zonă cu aşternut, iar înălţimea cuştii deasupra cuibarului şi a zonei cuaşternut trebuie să fie de minim 20 cm;Ÿ Să existe o alee cu lăţimea minimă de 90 cm între liniile de baterii;Ÿ Distanţa dintre pardoseală şi baza unui nivel al bateriei trebuie să fie de cel puţin 35 cm;Ÿ Să fie prevăzute cu dispozitive de scurtare a ghearelor.sursa: http://www.worldpoultry.net/news/eu-member-states-in-breach-of-cage-ban-legislation-9800.html?cmpid=NLC|World%20Poultry|22-dec-2011|EU%20member%20states%20in%20breach%20of%20cage%20ban%20legislation

Revista Ferma va ureaza la multi ani!

Posted by Picasa

ERPA va ureaza la multi ani!

Posted by Picasa

joi, 8 decembrie 2011

Păsări hibrizi ROBRO


În contextul satisfacerii necesităților populației pe linia ridicării continue a nivelului de trai, cercetarea românească în avicultură a realizat progrese remarcabile. Astfel au fost creați numeroși hibrizi, dintre care evidențiem tipul ALBO-67 și ALBO-70 pe baza rasei Leghorn, producător a 250-300 de ouă pe an - cu un consum specific de 140-152 g. Tot un hibrid creat pentru marea productivitate de ouă este ROSO-70, rezultat prin încrucișarea a trei linii de Rhode Island cu o producție anuală de 240-290 ouă.Pentru carne, în țara noastră se exploatează doi hibrizi - creație a cercetării românești - ROBRO 69 si ROBRO 70, rezultați prin încrucișarea a două linii ale rasei Cornish și două linii ale rasei Plymouth Rock alb. Puii de carne (prezentați în imagine) realizează la vîrsta de nouă săptămîni o greutate medie de 1500-1800 g.
sursa
http://post-industrial.blogspot.com/2011/08/vocatia-unui-popor-animafilm-1979.html

miercuri, 26 octombrie 2011

Un inginer zootehnist la arat

Posted by Picasa

Revista Ferma , numarul din octombrie




Revista Ferma din octombrie are următorul cuprins:
Actualitate
Agro Pamflet: Apa are culoare politică!
Ministerul pregăteşte fiscalizarea agriculturii
Ce schimbări aduce PAC 2014-2020?
Social-democraţii din PE critică reforma PAC
România riscă să piardă 50% din banii pentru acvacultură
Ministerul se joacă cu banii şi cu răbdarea fermierilor
Dosar Ferma: Brateş - lacul răstignit pe crucea nepăsării!
Fermierii calculează nota de plată a secetei
Agro finanţare: „Agricultura modernă se face cu credite”
Creditul “RĂDĂCINI”, oferit de Banca Comercială Carpatica
Ferma Media Grup vă invită la AgriTechnica 2011
CARNEXPO, la prima ediţie
AGRALIM - prima ediţie a fost şi primul succes
Cultura mare
Producţia de cereale 2011
Toamnă dificilă pentru culturile de câmp
Euralis Seminţe, la SCDA Secuieni, în Neamţ
Agrana: 8200 ha cultivate
Horticultură
Cultura hidroponică - „fabrica” de peşti şi plante promite recolte bogate
Frâncuşa de Cotnari 2011
Toamna în pepinieră (II)
Cartoful, de la vedetă la marionetă
Mnere şi răcie de prune, din vechile podgorii pomicole ale Ţării Zarandului
Utilaje agricole
Şi seria A de la Valtra intră în era hi-tech
Noua tehnologie John Deere pentru tehnologia fără fir
Güttler Green Master, noul accesoriu pentru tăvălugii Güttler Standard
Zilele AgroWest 2011
Discul cultivator Simba Solo
Creşterea producţiei, cu metoda Güttler
Noua serie de tractoare JD 8R pe roţi şi pe şenile
Taurine
Ferma Agroind Focşani a inaugurat noul adăpost
Bălţata a urcat pe podiumul performanţei, la Băcia
DN Agrar - producţie şi management european
Sommet de l’Élevage 2011
Porcine
Cât ne costă mortalitatea porcilor în ferme?
Alimentaţia porcilor în perioada de finisare
Ovine
Ţigaia Sârbească, rasa cu cea mai mare greutate corporală din Europa
Apicultură
Toamna în stupină

Mica publicitate
Anunţuri Agricole
Ferma

luni, 10 octombrie 2011

Consultanta in zootehnie

Posted by Picasa

Oi carabas


Am fost sambata in Calarasi si am ramas impresionat de un fermier din aceasta zona.
Un crescator de ovine cu o ferma de 1000 de capete si marea majoritate din rasa Carabas.
Ce este de apreciat sistemul de crestere, calitatea materialului cat si f f multa pasiune pentru ovine.
Curios este si faptul ca acest crescator nu este de meserie iar aceasta ferma functioneaza din pasiune si dragoste fata de aceste animale.
Intr-un numar viitor din Revista Ferma voi veni cu mai multe detalii, oricum nu pot sa spun decat felicitari D-le Popa.
Posted by Picasa

Recolte Bogate numarul din octombrie




„Urmare a eforturilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”... aşa începe înşiruirea de realizări ale Ministrului Tabără, care a prezentat recent performanţele unui an de mandat la conducerea MADR
La baza reuşitelor ministeriale stă „efortul de a da subvenţiile la timp” (de parcă n-ar fi normal ca acestea să ajungă la timp sau atunci când e mai mare nevoie de bani în agricultură).
Lumea agricolă românească, obişnuită cu mari întârzieri la plăţi, fie ele europene ori naţionale, s-a bucurat că efortul Ministrului a dat roade. La fel cum s-a bucurat pământul nostru de vreme bună pentru culturi.
sta până prin iulie, de când ne omoară seceta. Tot până atunci, exaltaţi fiind probabil de estimările de producţie mai mult decât bune, oficialii de la agricultură s-au grăbit puţin cu afirmaţii nefericite de genul „no vezi că n-are a face producţia cu irigaţiile?”, adresate, fireşte, scepticilor care nu credeau în marea transformare a agriculturii peste noapte. Şi au cam dat (oficialii) cu bâta în balta... fără apă.
A ţinut minunea cu eforturile până a dat uscăciunea în agricultură şi, în multe zone din ţară, culturile afectate au ajustat semnificativ (în minus!) prognozele ministeriale. Bineînţeles, revine şi întrebarea... Mai ales din partea celor păţiţi: „Şi irigaţiile? Ce se mai aude cu realizările în irigaţii, d’le Ministru?”. Probabil că s-au epuizat resursele pentru încă un efort...
În rest, că vine vorba despre cartof sau tomate, şi ele subvenţionate, producţiile peste aşteptări au dat frâu liber asumărilor MADR-iste. Numai că producătorul, eternul „nemulţumit” al filierei agroalimentare, nu se dezminte nici în acest an agricol. Logica şi mecanismele de piaţă n-au nimic de-a face cu realizările Ministerului.
În cazul legumicultorilor, cel puţin. Faţă de un an cu producţii mai slabe dar cu cerere mare şi, implicit, un preţ mai bun, 2011 e anul în care preţul de vânzare abia acoperă costurile de producţie. S-a investit mai mult pentru a obţine recolte mai bune. Aceasta e o realizare. A producătorilor, desigur. Când ajung însă pe piaţă, aceştia se uită chiorâş înspre Minister.
Pentru că în ceea ce priveşte „funcţionarea pieţelor agricole - măsurile derulate au vizat atât stimularea asocierii fermierilor în structuri organizate pentru valorificarea producţiei în piaţă, cât şi implementarea mecanismelor de reglementare a pieţelor” (citat din Realizările în sectorul vegetal ale MADR, într-un an de mandat).
Toate acestea s-au făcut, cu mari eforturi, însă numai pe hârtie! Teorie pură! Şi dacă totuşi s-a mai realizat câte ceva, investiţiile au fost insuficiente şi, de multe ori, greşit orientate.
După toate scenariile, naţionale şi mondiale, agricultura (inclusiv cea românească) e domeniu prioritar, spre care ar trebui să se îndrepte, cu adevărat, toate eforturile intelectuale şi materiale disponibile la ora actuală.
Să lăsăm producătorii să producă, pentru că al lor e meritul şi a lor trebuie să fie asumarea de merite. Ministerul să se asigure că banii ce li se cuvin ajung la timp, că avem o piaţă cu adevărat funcţională, că ne putem asigura consumul intern... Şi asta fără să ridice din umeri şi să se întrebe oare de ce mai importă România alimente şi produse agricole? O întrebare pe măsura efortului...
Nicoleta Dragomir

Etichete: mapdr, agricultori, agricultura, agronomie, fermieri, minister agricultura, ministru agricultura